Matheu 4 - Vangheilu al Matheu 1889

CAP. IV.

¹ Atunçea Iisusŭ fu dusŭ de cătrĕ Duhulu în deşertu, ca să s ’cărtéscă de către diabolŭ.

² Și după çe agiună patru‐ḑĕçĭ de ḑile și patru‐ḑĕçĭ de nopțĭ, apoĭa ’lŭ luá fómea.

³ Atunçea s’ aprochie de nĕsŭ cărtitorŭlu și ḑise: Macă escĭ tine hilĭlu alŭ Dumneḑă, ḑi, tra să s’ facă pân̄ĭ aeste chețri.

⁴ Ma elŭ rĕspunse și ḑise: éste scriată că nŭ mașĭ cu pâne va s’ bănéḑă omŭlu, ma cu içido graiu çe iése din gura alu Dumneḑă.

⁵ Atunçea ’lŭ lĭa diabolŭlŭ, lŭ duçe în sânta çetate, și’lŭ bagă pe aripa templuluĭ.

⁶ Și lĭ ḑiçe: Fure că escĭ hilĭlu alŭ Dumneḑă aruncă te înghiosŭ, câ éste scriată; că va s’ dimândă a Anghelorn a luĭ, tră tine, și va s’ te pórtă pe măn̄ĭ, tra s’nu țĭ agudescĭ ciciorŭlu a teu di cheatră.

⁷ Iisusŭ lĭ ḑise a luĭ: Scris este iară. S’nu cărtesci Domnulŭ Dumneḑeŭlu a tĕu.

⁸ Apoia iară lŭ lĭa diabolŭlu, lŭ duçe pe unŭ munte multu ’naltŭ, și lĭ spune tute amirărilĭle a lumilĭeĭ și gloria lorŭ.

⁹ Și lĭ ḑiçe: aeste tute va s’țĭ le dau, ma s’caḑĭ s’te înclĭn̄ĭ la mine.

¹⁰ Atunçea Iisusŭ ’lĭ ḑiçe: Fugĭ de aó Satana; că éste scriată: „la Domnulŭ Dumneḑĕlu a tĕŭ va s’t’ înclĭn̄ĭ, și mașĭ pre nĕsŭ va s’adorĭ“.

¹¹ Atunçea diabolulŭ lŭ alăsă, și écă anghelĭ s’aprochiară și îlĭ servia.

¹² Iară cândŭ avḑĭ Iisusŭ că Ioanu s’predéde, s’trapse în Galilea.

¹³ Și alăsândaluĭ Nazaretŭlu, vine și locui în Capernaumŭ ningă amare, la sinorĭle de Zabulonŭ și Neftalimŭ.

¹⁴ Ca să se împlinéscă, çe era ḑisă de cătrĕ profet lu Isaia, care ḑiçe:

¹⁵ Locŭlŭ alŭ Zabulonŭ și locŭlu alŭ Neftalimŭ, pe cale de amare, dincolo di Iordanŭ, Galilea ginților.

¹⁶ Poporulŭ açelŭ çe ședea în întunérecŭ, veḑu mare lum̄ină; și açelorŭ çe ședea în locŭlu și în umbra a moartelĭeĭ, lĕ se déde lum̄ină.

¹⁷ De atunçea Iisusŭ înçepu să predică și s’ḑică: Tunusiți‐vĕ, că s’aprochie amirăriliea din çerŭ.

¹⁸ Și imnândaluĭ Iisusŭ pe ning’amarea Galileilĭeĭ, veḑu doĭ frațĭ Simon çe s’numesce Petru, și Andreĭ fratele a luĭ, aruncândaluĭ mréja tru amare, (că era pescarĭ).

¹⁹ Și ’lĕ ḑiçe: venițĭ după mine și va s’vĕ facŭ pescarĭ de ómenĭ.

²⁰ Și de‐ună‐óra nĕșĭ lasară mrejele, și s’duseră după elŭ.

²¹ Și trecêndaluĭ de acolo cama năinte, veḑu alțĭ doĭ frațĭ Iacovŭ hilĭlu al Zevedeŭ, și Ioanŭ fratele a luĭ în luntre, deadunŭ cu Zevedeŭ tatălŭ a lorŭ, iu ’șĭ îndregea mrejele a lorŭ, și’lĭ clĭemă.

²² Iară elĭ de ună óră alăsară luntrea și tatălŭ a lorŭ, și s’duseră după nĕsŭ.

²³ Și străbătu Iisusŭ tută Galilea, învețândŭ în sinagogele a lorŭ, și predicândaluĭ vanghelĭlu a amirărilĭeĭ, și vindecăndŭ orĭ çe lăngóre și neputére în poporŭ.

²⁴ Și s’avḑĭ scirea di nĕsŭ în tuta Siria, si lĭ aduseră pre tuțĭ açelĭ çe era rĕu, și acățațĭ de diferite lângorĭ și pedépse, și açelĭ demonisațĭ, și lunatiçĭ și olugĭ și’lĭ vindecă.

²⁵ Și s’duse după nĕsŭ poporŭ multŭ din Galilea și din Decapole, din Ierusalimŭ, din Iudea, și din ’naparte de Iordanŭ.