Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 38:6 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Sunt gârbovit, peste măsură de istovit. Toată ziua umblu plin de întristare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

6 Sunt încovoiat, peste măsură de gârbovit. Toată ziua umblu bocind.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Sunt îndoit; am ajuns exagerat de cocoșat. Toată ziua mă deplasez bocind.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în versuri 2014

6 Sunt gârbov și m-am istovit, Căci toată ziua am umblat Doar de-ntristare apăsat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Au putrezit și s-au înveninat rănile mele, din pricina nebuniei mele.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Sunt încovoiat și gârbovit peste măsură, toată ziua umblu în jale.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 38:6
13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Umblu înnegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare și strig după ajutor.


Trupul mi se acoperă cu viermi și cu o coajă pământoasă, pielea-mi crapă și se desface.


Nebunii, prin purtarea lor vinovată și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.


Domnul sprijină pe toți cei ce cad și îndreaptă pe cei încovoiați.


mi se sfârșește viața în durere și anii în suspine. Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele și-mi putrezesc oasele!


Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.


Pentru ce te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.


De aceea zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „Pentru ce mă uiți? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului?”


Tu ești Dumnezeul care mă ocrotește: pentru ce mă lepezi? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului?


Ei întinseseră un laț sub pașii mei; sufletul mi se încovoia și-mi săpaseră o groapă înainte: dar au căzut ei în ea. (Oprire)


Nu mai pot gemând! În fiecare noapte îmi stropesc așternutul și-mi scald patul în lacrimi.


Mi se topesc ochii de suferință; în toate zilele Te chem, Doamne, și-mi întind mâinile spre Tine!


Ciripeam ca o rândunică, croncăneam ca un cocor și gemeam ca o porumbiță. Ochii-mi priveau topiți spre cer: «Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!»’


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ