Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Кынтаря кынтэрилор 5:2 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionții îmi sunt plini de picurii nopții.” –

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

2 Eu adormisem, însă inima îmi era trează. Este glasul iubitului meu care bate: „Deschide-mi, sora mea, draga mea, porumbița mea, desăvârșita mea! Capul îmi este acoperit de rouă și părul îmi este plin de umezeala nopții“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Adormisem. Dar inima nu îmi dormea. Atunci am auzit vocea iubitului meu care bătea (la ușă): «Deschide-mi, sora mea, draga mea, porumbița mea fără niciun defect! Capul îmi este acoperit de rouă și părul îmi este plin de umezeala nopții.»

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în versuri 2014

2 „Am adormit, însă veghea, Neobosit, inima mea… Atuncea, auzit-am eu Cum bate prea iubitul meu Și-atuncea doar – în acel ceas – Am auzit eu, al său glas: „Deschide-mi, soră prea iubită, Tu scumpă și neprihănită, Tu porumbițo. Iată, vin! De rouă-mi este capul plin, Și simt cum cârlionții mei – De-ai nopții picuri – îmi sunt grei.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Eu am adormit, dar inima-mi era trează. Glasul iubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soră a mea, prietena mea, porumbița mea, desăvârșita mea! Căci capul meu este plin de rouă, cârlionții mei, de picurii nopții”.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Dormeam, dar inima mea veghea… Este glasul iubitului meu, care bate: Deschide‐mi, sora mea, scumpa mea, porumbița mea, neprihănita mea! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionții de picurăturile nopții.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Кынтаря кынтэрилор 5:2
39 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Astfel, Iacov a slujit șapte ani pentru Rahela; și anii aceștia i s-au părut ca vreo câteva zile, pentru că o iubea.


Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului!


Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului; deschide-ți gura larg și ți-o voi umple!


Fiule, dă-Mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele!


Ce frumos ești, preaiubitule, ce plăcut ești! Verdeața este patul nostru! –


Preaiubitul meu vorbește și-mi zice: „Scoală-te, iubito, și vino, frumoaso!


Porumbiță din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi fața ta și fă-mă să-ți aud glasul! Căci glasul tău este dulce și fața ta, plăcută.” –


Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine sărind peste munți, săltând pe dealuri.


Am căutat noaptea în așternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit…


Mi-ai răpit inima, soro mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gâtul tău!


Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca niște valuri sunt negre cum e corbul.


Am deschis iubitului meu, dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înnebuneam când îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.


dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mama sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd și o numesc fericită; împărătesele și țiitoarele, de asemenea, o laudă. –


Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin, ca răspuns la dezmierdările mele, și alunecă pe buzele noastre când adormim! –


Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, și râurile n-ar putea s-o înece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât dispreț. –


Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau și obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fața de ocări și de scuipări.


După cum pentru mulți a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era fața și atât de mult se deosebea înfățișarea Lui de a fiilor oamenilor –,


Pe când îmi vorbea el, am căzut cu fața la pământ leșinat. El m-a atins și m-a așezat iarăși în picioare în locul în care mă aflam.


Îngerul care vorbea cu mine s-a întors și m-a trezit ca pe un om pe care-l trezești din somnul lui.


Căci oricine cere capătă; cine caută găsește; și celui ce bate, i se deschide.


ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El a luat asupra Lui neputințele noastre și a purtat bolile noastre.”


A doua zi dimineața, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo.


A ajuns într-un chin ca de moarte și a început să Se roage și mai fierbinte; și sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sânge, care cădeau pe pământ.


În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.


Petru și tovarășii lui erau îngreuiați de somn, dar, când s-au deșteptat bine, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care stăteau împreună cu El.


După ce și-a scos toate oile, merge înaintea lor; și oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.


Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine.


De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.”


Ei nu s-au întinat cu femei, căci sunt verguri, și urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpărați dintre oameni, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu și pentru Miel.


Iată, Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el, cu Mine.


Totuși ai în Sardes câteva nume care nu și-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, fiindcă sunt vrednici.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ