2 Regi 2:12 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Elizéu privea și striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israél și cavaleria lui!”. Când nu l-a mai văzut, a apucat hainele lui și le-a sfâșiat în două bucăți.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹² Elisei privea și striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel și călăreții lui!“. După ce nu l-a mai văzut, Elisei și-a luat hainele și le-a rupt în două.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Elisei (îi) privea și striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călăreții lui!” După ce nu l-a mai văzut, Elisei și-a luat hainele și le-a rupt în două.

Biblia în versuri 2014

¹² Atuncea, Elisei – speriat – Privind spre ceruri, a strigat În urma lui, aste cuvinte: „Părinte! Oh! Al meu părinte!”, Și-apoi: „Carul lui Israel Și călărimea lui, la fel!” Pe urmă, nu l-a mai zărit Pe-al său stăpân și – necăjit – Veșmântul și l-a sfâșiat. A mers apoi și a luat Mantaua pe cari o lăsase Ilie, când la cer, plecase.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Elisei se uita și striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!” Și nu l-a mai văzut. Apucându-și hainele, le-a sfâșiat în două bucăți

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și Elisei l‐a văzut și a strigat: Tatăl meu, tatăl meu, carul lui Israel și călăreții lui! Și nu l‐a mai văzut. Și și‐a apucat hainele și le‐a sfâșiat în două bucăți.

2 Regi 2:12 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 37:34

Iacób și-a sfâșiat hainele, și-a pus un sac pe coapse și l-a jelit pe fiul său multe zile.

Geneza 5:24

Enóh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu a mai fost [văzut], pentru că l-a luat Dumnezeu.

2 Regi 13:14

Elizéu s-a îmbolnăvit de o boală din cauza căreia avea să moară. Ióas, regele lui Israél, a coborât la el, a plâns înaintea lui și a zis: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israél și cavaleria lui!”.

2 Regi 2:13

A ridicat mantaua lui Ilíe care căzuse de pe el și a stat din nou pe malul Iordánului.

2 Regi 5:13

Slujitorii lui s-au apropiat ca să-i vorbească și i-au zis: „Părinte, dacă profetul ți-ar fi spus un lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult dacă ți-a zis: «Spală-te și te vei curăți!»”.

2 Regi 6:21

Regele lui Israél, când i-a văzut, i-a zis lui Elizéu: „Părintele meu, să-i lovesc?”.

Iov 22:30

El îl salvează pe cel nevinovat: va fi salvat prin curăția mâinilor tale”.

Proverbe 11:11

Prin binecuvântarea celor drepți se ridică cetatea, dar din cauza gurii celor vinovați, se dărâmă.

Proverbe 30:4

Cine a urcat la ceruri și cine a coborât? Cine a adunat vântul în palmele sale și cine a strâns apele în mantia lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său? Tu o știi?

Qohelet 7:19

Înțelepciunea îl întărește pe cel înțelept mai mult decât zece guvernatori care sunt în cetate.

Isaia 37:15

Ezechía s-a rugat înaintea Domnului și a zis:

Isaia 37:21

Atunci, Isaía, fiul lui Ámoț, a trimis la Ezechía să-i spună: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél, către care te-ai rugat împotriva lui Senaheríb, regele Asíriei.

Isaia 37:4

Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rab-Șaché, pe care l-a trimis regele Asíriei, stăpânul său, să-l batjocorască pe Dumnezeul cel viu; să-l pedepsească Domnul Dumnezeul tău pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas și mai există!»”.

Marcu 16:19

După ce le-a vorbit, Domnul Isus s-a înălțat la cer și s-a așezat la dreapta lui Dumnezeu,

Luca 2:15

Când îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii și-au spus unii către alții: „Să mergem până la Betleém și să vedem acest cuvânt care s-a făcut și ce ne-a făcut cunoscut Domnul!”.

Luca 24:51

iar în timp ce îi binecuvânta, [Isus] s-a îndepărtat de ei și a fost ridicat la cer.

Ioan 3:13

Și nimeni nu a urcat la cer decât cel care a coborât din cer, Fiul Omului.

Fapte 1:9

Și spunând acestea, sub privirile lor, [Isus] a fost înălțat și un nor l-a ascuns din ochii lor.

Fapte 27:24

și mi-a zis «Nu te teme, Paul! Tu trebuie să apari în fața Cezárului. Și iată că Dumnezeu ți i-a dăruit pe toți cei care navighează cu tine!».

Fapte 8:2

Niște oameni evlavioși l-au înmormântat pe Ștéfan și l-au jelit mult.

2 Corinteni 5:2

De aceea suspinăm în această locuință, dorind să ne îmbrăcăm cu cea din cer

2 Corinteni 5:4

De fapt, fiind în cortul acesta, suspinăm apăsați de greutate, pentru faptul că nu am vrea să ne dezbrăcăm, ci să ne îmbrăcăm pentru ca ceea ce este muritor să fie absorbit de viață.

Efeseni 4:8

De aceea [Scriptura] spune: „Ridicându-se în înălțime, a dus captivă captivitatea, a dat daruri oamenilor”.

Revelația 11:12

Atunci au auzit un glas puternic din ceruri care le spunea: „Urcați aici!”. Iar ei au urcat la cer într-un nor în timp ce dușmanii lor îi priveau.

Judecători 17:10

Micá i-a zis: „Rămâi la mine! Tu să-mi fii tată și preot și eu îți voi da zece [sícli] de argint pe an, un rând de haine și mâncare”. Și levítul a rămas.