Acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel Mare, Puternic și Înfricoșător, Cel Care păstrezi legământul și îndurarea, nu privi ca pe ceva neînsemnat toate greutățile prin care am trecut, atât noi, cât și regii noștri, conducătorii noștri, preoții noștri, profeții noștri și strămoșii noștri, tot poporul Tău, din zilele împăraților Asiriei și până în ziua aceasta!
Când vei trece prin ape, voi fi cu tine; când vei trece prin râuri, ele nu te vor îneca, iar când vei umbla prin foc, nu vei fi ars și flacăra nu te va nimici.
Strigați de bucurie, ceruri! Bucură-te, pământ! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci Domnul Și-a mângâiat poporul și va avea îndurare față de cei asupriți ai Săi.
Totuși, Tu ești Tatăl nostru, chiar dacă Avraam nu ne cunoaște, chiar dacă Israel nu ne recunoaște; Tu, Doamne, ești Tatăl nostru, din vechime Tu Te numești „Răscumpărătorul nostru“.
Orice necaz de-al lor l-a considerat necazul Său, iar Îngerul Prezenței Sale i-a salvat. În dragostea și în mila Sa, El i-a răscumpărat; i-a ridicat și i-a purtat în brațe în toate zilele din vechime.
strigăte de bucurie și strigăte de veselie, glasul mirelui și al miresei, precum și glasul celor ce aduc jertfe de mulțumire în Casa Domnului, zicând: «Mulțumiți Domnului Oștirilor, fiindcă Domnul este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!». Îi voi aduce înapoi pe cei luați captivi din țară și vor fi ca la început“, zice Domnul.
Însă acum, după ce ați ajuns să-L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?
Cu toate acestea, temelia solidă a lui Dumnezeu rămâne tare, având sigiliul acesta: „Domnul îi cunoaște pe cei ce sunt ai Lui“ și „Oricine rostește Numele Domnului trebuie să se depărteze de nedreptate“.