23 El agarrou-le la mano al ciego i lhebou-lo para fuora de l lhugar. Apuis, cuçpiu-le ne ls uolhos, puso-le las manos porriba i preguntou-le: «Bés algo?»
i pediu-le sien parar, dezindo: «La mie filhica stá a dar las últimas; ben i pon-le las manos porriba para que se salbe i biba.»
El agarrou-la, lhebou-la d’aparte, metiu-le ls dedos nas oureilhas i cun cuçpinha topou-le na lhéngua.
El arregalaba ls uolhos i dezie: «Beio homes, beio-los a andar a modo arbles.»
Apuis mandou-lo para casa del, dezindo-le: «Nien t’atentes sequiera a antrar ne l lhugar.»