Neemia 2:13 - Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m‑am îndreptat spre Izvorul Balaurului și spre Poarta Gunoiului, cercetând zidurile Ierusalimului, care fuseseră sparte, și porțile arse de foc.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m-am îndreptat înspre Izvorul Dragonului și înspre Poarta Gunoiului, uitându-mă cu atenție la zidurile Ierusalimului, care fuseseră dărâmate, și la porțile lui care fuseseră distruse de foc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Am plecat noaptea, trecând de „Poarta Văii”. M-am deplasat spre „Izvorul Dragonului” și spre „Poarta Gunoiului”. M-am uitat cu atenție la zidurile Ierusalimului care fuseseră dărâmate. Am privit și la porțile orașului care erau distruse de foc.

Biblia în versuri 2014

¹³ Prin poarta văii am trecut Și spre izvorul cunoscut Drept „al balaurului”, eu M-am îndreptat. În gândul meu, Am hotărât să plec apoi, Spre porțile dinspre gunoi. Priveam, atent, către cetate La zidurile dărâmate Și porțile ei năruite Care, de foc, sunt mistuite.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii, spre Izvorul Balaurului și spre Poarta Gunoiului. Am cercetat zidurile Ierusalímului, care erau sparte, și porțile lui care erau mistuite de foc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m-am îndreptat spre Izvorul Balaurului și spre Poarta Gunoiului, uitându-mă cu băgare de seamă la zidurile dărâmate ale Ierusalimului și la porțile lui arse de foc.

Neemia 2:13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Neemia 1:3

Ei mi‑au răspuns: „Rămășița celor întorși din exil este acolo, în provincie, în mare necaz și ocară; zidul Ierusalimului este plin de spărturi și porțile îi sunt arse de foc.”

Neemia 12:31

I‑am suit pe zid pe dregătorii lui Iuda și am făcut două coruri mari. Cel dintâi a pornit din partea dreaptă a zidului spre Poarta Gunoiului.

Neemia 2:12

După aceea, m‑am sculat noaptea cu câțiva oameni, dar nu am spus nimănui ce‑mi pusese Dumnezeul meu pe inimă să fac pentru Ierusalim. Nu adusesem cu mine niciun animal în afară de cel pe care călăream.

Neemia 2:15

Am urcat noaptea prin vale și am cercetat zidul. Apoi am intrat iarăși pe Poarta Văii, întorcându‑mă astfel.

Neemia 2:17

Atunci le‑am zis: „Vedeți și voi starea nenorocită în care suntem: Ierusalimul este în ruine și porțile sunt arse de foc. Haideți să zidim iarăși zidul Ierusalimului, ca să nu mai fim de ocară!”

Neemia 2:3

și i‑am răspuns împăratului: „Veșnic să trăiască împăratul! Cum să n‑am fața tristă când cetatea în care sunt mormintele părinților mei este în ruină și porțile ei sunt arse de foc?”