16 Dar am decis să te las să trăiești ca să îți demonstrez forța Mea; și astfel, despre numele Meu să se vorbească (între oamenii de) pe întregul pământ.
Cine este ca poporul Tău, Israel? Mai este pe pământ vreun neam al cărui dumnezeu s‑a dus să‑l răscumpere ca popor al lui, ca să‑și facă un nume și ca să facă pentru el lucrări mărețe și minunate? Tu ai izgonit dinaintea poporului Tău – pe care l‑ai răscumpărat din Egipt – neamuri și pe dumnezeii lor.
Ai făcut semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui; Știai că s‑au purtat cu îngâmfare față de ei și Ți‑ai făcut un nume care dăinuie și astăzi.
Cât despre Mine, iată că voi îndârji inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Iar Eu voi fi slăvit din pricina lui Faraon, a întregii lui oștiri, a carelor și a călăreților lui.
Voi îndârji inima lui Faraon și‑i va urmări, dar Eu voi fi slăvit din pricina lui Faraon și a întregii lui oștiri, iar egiptenii vor ști că Eu sunt DOMNUL.” Fiii lui Israel au făcut așa.
De la răsăritul soarelui până la apusul lui, Numele Meu este mare între neamuri. În tot locul se arde tămâie în cinstea Numelui Meu și se aduc ofrande curate, căci Numele Meu este mare între neamuri”, zice DOMNUL Oștirilor.
„Blestemat să fie înșelătorul care are în turmă un berbec juruit, dar Îi jertfește Domnului o vită beteagă! Eu sunt un Împărat mare”, zice DOMNUL Oștirilor, „și Numele Meu este temut printre neamuri.
Fiindcă Scriptura îi spune lui Faraon: Tocmai de aceea te‑am ridicat: ca să‑Mi arăt în tine puterea și pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.
Căci s‑au strecurat printre voi unii oameni care de mult sunt rânduiți pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care preschimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și se leapădă de singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.