17 Abișai, fiul Țeruiei, a venit în ajutorul lui David, l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel!”
17 În ajutorul lui David a venit însă Abișai, fiul Țeruiei, care l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat, zicând: „Nu vei mai ieși cu noi la război, ca să nu stingi lumina lui Israel“.
17 Dar a venit Abișai – fiul Țeruiei – și l-a ajutat pe David care l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci oamenii lui David i-au spus jurându-i: „Nu vei mai merge împreună cu noi la război; pentru ca să nu stingi lumina lui Israel!”
17 Ișbi-Benob a fost zărit De Abișai, care-a venit În mare grabă, de îndat’, Să-l sprijine pe împărat. Pe Filistean, el l-a ucis Și-apoi, oamenii săi au zis Către-mpărat: „Dă-te-napoi! Să nu mai ieși, nicicând, cu noi – Ca să te lupți – ca nu cumva, Să te omoare cineva! Păzește-te dar, căci altfel, Ne stingi lumina-n Israel!”
17 Abișái, fiul Țerúiei, i-a venit în ajutor lui Davíd, l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci oamenii lui Davíd i-au jurat, zicând: „Să nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi candela lui Israél!”.
17 Abișai, fiul Țeruiei, a venit în ajutorul lui David, a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel.”
Și iată că toată familia s-a ridicat împotriva roabei tale, zicând: «Scoate-l încoace pe ucigașul fratelui său! Vrem să-l omorâm pentru viața fratelui său pe care l-a ucis; vrem să-l nimicim chiar și pe moștenitor!» Ei ar stinge astfel și tăciunele care-mi mai rămâne, ca să nu-i lase bărbatului meu nici nume, nici urmaș viu pe fața pământului.”
A pus o treime din popor sub porunca lui Ioab, o treime sub Abișai, fiul Țeruiei, fratele lui Ioab, și o treime sub Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: „Vreau să ies și eu împreună cu voi.”
Dar poporul a zis: „Să nu ieși! Căci dacă o vom lua la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră, și când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.”
îi voi lăsa o seminție fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu.
Și Iohanan, fiul lui Careah, i-a spus în taină lui Ghedalia, la Mițpa: „Dă-mi voie să mă duc să-l omor pe Ismael, fiul lui Netania! Nimeni n-are să știe. Pentru ce să te omoare el și să se risipească toți cei din Iuda care s-au strâns la tine și să piară rămășița lui Iuda?”