2 Ahazia a căzut prin zăbrelele odăii lui de sus din Samaria și s-a îmbolnăvit. A trimis niște soli și le-a zis: „Duceți-vă și întrebați-l pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca să știu dacă mă voi vindeca de boala aceasta!”
2 S-a întâmplat că Ahazia a căzut prin grilajul camerei lui de sus, din palatul Samariei, și a zăcut la pat. Atunci a trimis niște mesageri, zicându-le: „Duceți-vă și întrebați-l pe Baal-Zebub, zeul Ekronului, dacă mă voi vindeca de boala aceasta“.
2 Ahazia era în palatul Samariei; și a căzut printre gratiile camerei lui de la etaj. Apoi a zăcut la pat. Atunci el a trimis niște mesageri la Baal-Zebub, zicându-le: „Duceți-vă și întrebați-l pe zeul Ecronului dacă mă voi vindeca de această boală.”
2 Ahazia era-mpărat Și în Samaria șezuse. De la fereastră, el căzuse, Printre zăbrelele pe care Odaia sa, de sus, le are. Din căzătură, s-a lovit Și foarte rău s-a-mbolnăvit. Îndată, soli, el a chemat La sine și a cuvântat: „La Bal-Zebub – la cel pe care, Ecronul, dumnezeu, îl are – Degrabă, vreau să mergeți voi, Ca să îl întrebați apoi, Ce se va întâmpla cu mine, Dacă mă voi mai face bine.”
2 Ahazía a căzut printre gratiile camerei sale de sus pe care o avea în Samaría și s-a îmbolnăvit. A trimis mesageri, zicându-le: „Mergeți și consultați-l pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón, dacă mă voi face sănătos de boala aceasta!”.
2 Ahazia a căzut prin zăbrelele odăii lui de sus în Samaria și s-a îmbolnăvit. A trimis niște soli și le-a zis: „Duceți-vă și întrebați pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca să știu dacă mă voi vindeca de boala aceasta.”
Și aceasta, pentru că M-au părăsit și s-au închinat înaintea Astarteei, zeița sidonienilor, înaintea lui Chemoș, dumnezeul Moabului, și înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, și pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea și să păzească legile și poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.
Atunci un om a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul i-a zis cărăușului său: „Întoarce și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt greu rănit!”
El i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Pentru că ai trimis soli să-l întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca și cum n-ar fi în Israel Dumnezeu, al cărui cuvânt să-l poți întreba, nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri.»”
Dar îngerul Domnului i-a zis lui Ilie, tișbitul: „Scoală-te, suie-te înaintea solilor împăratului Samariei și spune-le: «Oare nu este Dumnezeu în Israel, de vă duceți să-l întrebați pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?»
Ei i-au răspuns: „Un om s-a suit înaintea noastră și ne-a zis: «Întoarceți-vă la împăratul care v-a trimis și spuneți-i: ‘Așa vorbește Domnul: ‹Oare nu este Dumnezeu în Israel, de trimiteți să-l întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai da jos din patul în care te-ai suit, ci vei muri.›’»”
Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeului lor, și-au făcut viței turnați, au făcut idoli de-ai Astarteei, s-au închinat înaintea întregii oștiri a cerurilor și i-au slujit lui Baal.
Căci Ți-ai părăsit poporul, casa lui Iacov, pentru că sunt plini de idolii Răsăritului și dedați la vrăjitorie ca filistenii și se unesc cu fiii străinilor.
Oare dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei le-au izbăvit ei, și anume: Gozanul, Haranul, Rețeful și fiii lui Eden, care sunt la Telasar?
și că i-au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâinile omului, din lemn și din piatră. De aceea i-au nimicit.
Îi ajunge ucenicului să fie ca învățătorul lui, și robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult îi vor numi așa pe cei din casa Lui!
Și un tânăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut jos din catul al treilea și a fost ridicat mort.
Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș, nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul, Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim?
Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, ecroniții au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare, pe noi și pe poporul nostru.”