Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Plângerile 2:11 - Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Ochii mei sunt epuizați de atâta plâns și fierb organele în mine. Mi se varsă ficatul pe pământ pentru că fiica poporului meu este zdrobită. Pe străzile orașului stau leșinați atât copiii (mai mari), cât și cei alăptați.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

11 Ochii mei s-au sfârșit de atâta plâns, iar măruntaiele-mi fierb. Ficatul mi se varsă pe pământ, din cauză că fiica poporului meu a fost zdrobită. Copiii și cei alăptați sunt leșinați pe străzile cetății.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în versuri 2014

11 Nu mai am lacrimi. De văpaie, Fierb ale mele măruntaie. Ficatul, jos, mi s-a vărsat, Din pricină că m-am uitat Și am văzut prăpădul care Îl macină, fără-ncetare, Acum, pe bietul meu popor, Din pricina copiilor Cari în cetate sunt aflați, Pe-ale ei uliți, leșinați.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 kaf S-au sfârșit în lacrimi ochii mei, măruntaiele fierb, mi se varsă la pământ ficatul din cauza zdrobirii fiicei poporului meu, când văd pruncii și sugarii leșinând în piețele cetății

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Mi s-au stors ochii de lacrimi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pământ din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor și pruncilor de țâță leșinați pe ulițele cetății.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Ochii mi se mistuie în lacrimi, măruntaiele îmi ard, ficatul mi s‐a vărsat pe pământ de prăpădirea fiicei poporului meu. Căci copiii și sugarii au leșinat în ulițele cetății.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Plângerile 2:11
26 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

„Privește, Doamne, cât sunt de distrus! Îmi fierb organele în mine și inima mi se zbate în interiorul meu; pentru că am fost foarte revoltat! În exterior, sabia m-a lăsat fără copii; iar în casă, ea acționează ca moartea.


Acestea sunt motivele pentru care plâng; iar ochii îmi sunt plini de lacrimi, pentru că Cel care mă încuraja, S-a îndepărtat de mine – tocmai El, Cel care îmi revigora viața. Fiii mei sunt îngroziți pentru că dușmanul a învins.”


M-au înconjurat trăgătorii Lui cu arcul. El îmi perforează rinichii fără milă; și îmi varsă fierea pe pământ.


„Ah, organele mele! Organele mele interne! Mă zbat în durere! Ah, zidurile inimii mele! Cum îmi palpită inima! Nu pot să rămân tăcut! Sufletul meu a auzit sunetul goarnei și strigătul de război.


Astfel, am zis: «Întoarceți-vă privirile de la mine! Lăsați-mă să vărs lacrimi amare! Nu încercați să mă consolați pentru distrugerea poporului meu!»


Sunt turnat ca apa; și toate oasele mi se despart. Mi se topește inima ca ceara în interiorul meu.


Mi s-au distrus ochii de atâta durere sufletească. Mi-a slăbit vederea din cauza tuturor dușmanilor mei!


Pentru că va veni timpul când se va zice: «Sunt fericite femeie sterile, acelea care (încă) nu au născut și cele care nu au alăptat!»


Acum, Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve și care este Dumnezeul Armatelor, vă vorbește astfel: «De ce vă faceți singuri un rău atât de mare, distrugând astfel în teritoriul numit Iuda bărbați, femei, copii și sugari? Riscați să rămâneți fără supraviețuitori!


Transmite-le acest mesaj: „Ochii mei (trebuie) să verse lacrimi atât ziua cât și noaptea! Să nu se oprească; pentru că fecioara – fiica poporului meu – a fost afectată de o rană teribilă, provenită dintr-o lovitură dureroasă.


Aud că strigătul fiicei poporului meu răsună dintr-o țară îndepărtată. Ea zice: «Nu mai este Iahve în Sion? Nu mai este Regele lui acolo?»” „De ce M-au provocat la mânie prin imaginile lor cioplite, prin idolii care nu pot să ajute pe nimeni?”


Am obosit strigând. Mi s-a uscat gâtul. Mi se topesc ochii în timp ce mă consum așteptând intervenția Dumnezeului meu.


Doamne, ai milă de mine; pentru că sunt în dificultate! De atâta întristare, mi se topesc ochii, sufletul și stomacul.


David și oamenii care erau cu el au plâns în hohote până când nu au mai putut să plângă.


Am ciripit ca o rândunică și ca un cocor. Am gemut ca o porumbiță. Mi-au obosit ochii uitându-mă în sus. Sunt în necaz! Ajută-mă, Stăpâne!»


Organele mele îmi fierb permanent. Vin peste mine zile de suferință.


Sunt atât de slăbit și de decimat! Jelesc din cauza oftărilor inimii mele.


Ochii îmi privesc cu mare interes spre Tine, zicând: «Când mă vei încuraja?»


Acesta este motivul pentru care nu mai avem energie; și ni s-au întunecat ochii:


Fiii tăi zac leșinați la fiecare colț de stradă – ca o antilopă care a fost prinsă în laț. Ei sunt plini de mânia lui Iahve și de reproșul pe care li l-a făcut Dumnezeului tău.


Toți oamenii din popor oftează și caută mâncare. Ei și-au dat bogățiile în schimbul mâncării, ca să își salveze viața. Privește, Doamne, și observă cât sunt de desconsiderat!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ