25 O mică ceartă, cu privire La datina de curățire, Între discipolii pe care Ioan Botezătoru-i are, Și un Iudeu. Ei, toți, s-au dus, În fața lui Ioan, și-au spus Păsul, ca el să înțeleagă,
Eu vă botez în apă atunci când constat că această transformare în bine a minții (și implicit a comportamentului) s-a produs deja în voi. Dar Cel care vine după mine, îmi este superior în autoritate. Eu nu merit nici măcar să Îi duc încălțămintea. El este Cel care vă va boteza cu Spirit Sfânt și cu foc.
Voi ignorați porunca lui Dumnezeu și în același timp respectați tradiția stabilită de oameni, cum ar fi: spălarea ulcioarelor și a paharelor; și aveți multe reguli de acest fel…”
Acolo erau șase vase de piatră, folosite de iudei pentru spălare – conform tradiției lor de purificare (rituală). În fiecare dintre ele încăpea conținutul din două sau trei găleți.
Acele reguli au fost doar niște reglementări cu privire la lucruri materiale; și se refereau la: mâncare, băutură, și spălări ceremoniale. Toate acestea au existat până la apariția unui Nou Regulament.
Aceste lucruri (de pe pământ) sunt doar imitații ale celor care există în cer. Dacă a fost necesar ca reproducerea să fie astfel „curățată”, atunci și originalul din cer trebuia să fie purificat prin sacrificii superioare celor de pe pământ.
Această apă reprezintă (simbolic) botezul care ne salvează și pe noi, deși acum nu este vorba despre o salvare de la o murdărire fizică; ci el simbolizează garanția unei conștiințe (deja) curate înaintea lui Dumnezeu; iar acest lucru a fost posibil prin învierea lui Isus Cristos.