5 Când Sirienii au văzut Tot ceea ce s-a petrecut, O oaste mare-au pregătit Și-n mare grabă au venit, Pân’ la Hadadezer, să-i dea Sprijin, îl lupta ce-o ducea. Îndată, David i-a bătut, Și mulți, atuncea, au căzut Din rândul Sirienilor, Fiind numărul morților – Dintre ai Siriei copii – De douăzeci și două mii.
Văzând că se făcuseră urâți lui David, amoniții au plătit douăzeci de mii de luptători care mergeau pe jos din armata arameilor existentă în Bet-Rehob și în regatul arameu al Țobei, ca să îl ajute (împotriva lui David). A solicitat și regelui din Maaca un ajutor format din o mie de luptători și încă douăsprezece mii de luptători adunați dintre bărbații din Tob.
David l-a învins și pe Hadad-Ezer – fiul lui Rehob – care era regele Țobei, atunci când acesta s-a dus să recucerească un teritoriu de lângă Râul Eufrat.
Egiptenii sunt doar oameni, nu Dumnezeu! Caii lor sunt doar carne, nu spirit! Când Iahve Își întinde mâna, cel care ajută, se va împiedica; iar cel ajutat va cădea. Și amândoi vor muri împreună.
pentru că Damascul este capitala Aramului, iar conducătorul Damascului este Rețin. Despre cei numiți Efraim, vă asigur că în șaizeci și cinci de ani vor fi prea dispersați ca să mai fie considerați un popor.