23 Atumtsea tu sinagoga-a lor eara un om putut cu un duh nicurat, tsi ahurhi s-aurlã,
Sh-oaminjlji s-ciudisirã di nvitsãtura-a lui, cã elu li nvitsa ca un tsi ari puteari sh-nu ca scriblji.
dzãcãnda: “Tsi ari namisa di noi sh-di voi, Isus di Nazaret? Vinish tsi s-ni cherdzã? Mini lu shtiu cai eshtã: Sãmtulu al Dumnidzãul.”
Cum ishirã elji dit sinagogã, s-dusirã la casa al Simon shi al Andrei, cu Iacovul sh-cu Ioanul.
Elu vindicã mults di atselji tsi s-munduia di multi soi ti lãngoari, shi aĝiuni mults drats, sh-nu alãsã dratsilji s-greascã, cã elji lu-cunushtea.
Shi elu tricu tutã Galilea predicãnda pri sinagogãli-a lor shi aĝunea dratslji.
Shi macãt Isusul dipunã dit varcã, trãoarã lji inshi nãinti dit murmintul un om umplut cu un duh nicurat,
Unã muljearã, tsi hiljea a ljei avea un duh nicuratã, avdzãnda di Isusul, vini sh-cãdzu la cicioarili a lui.
Atumtsea Isusul, vidzãndã cã multsãmea ma yinea trãoarã, lã aurlã a duhlui nicurat, dzãcãnda: “Tini duh tsi l-fats mut shi surdã, mini ti ursescu, eshi di la nãsu shi nu intrã pute la nãsu.”