Zaharia 1:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Totuși, cuvintele rostite, Poruncile orânduite Pe care Eu le-am dăruit Prorocilor ce M-au slujit, Nu i-au atins pe-acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Atunci, ei s-au întors ‘napoi Și-n acest fel au zis apoi: „Domnul oștirii ne-a făcut Precum a spus de la-nceput, Căci după fapte, numai, are A-i răsplăti la fiecare!”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁶ Totuși, cuvintele și hotărârile pe care le poruncisem slujitorilor Mei, profeții, nu i-au atins ele pe strămoșii voștri? Atunci ei s-au întors și au zis: ‘Domnul Oștirilor ne-a făcut așa cum plănuise să ne facă, după căile și faptele noastre’»“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Totuși cuvintele și deciziile despre care le poruncisem slujitorilor Mei profeți să le proclame, nu au atins până la urmă inima părinților voștri?» Atunci ei s-au întors și au spus: «Iahve, Dumnezeul Armatelor, ne-a făcut așa cum decisese să procedeze cu noi – ca o consecință a comportamentului nostru și în acord cu faptele noastre!»”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Într-adevăr, cuvintele mele și hotărârile mele pe care le-am poruncit slujitorilor mei, profeților, oare nu au ajuns la părinții voștri? Dar ei s-au întors și au spus: «După cum a plănuit Domnul Sabaót, să ne facă conform cu căile noastre și cu faptele noastre, așa ne va face»”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Totuși cuvintele Mele și poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei, prorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s-au întors și au zis: ‹Domnul oștirilor ne-a făcut cum hotărâse să ne facă, după căile și faptele noastre!›»’”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Dar cuvintele mele și așezămintele mele pe care le‐am poruncit slujitorilor mei, prorocilor, n‐au ajuns ele oare pe părinții voștri? Și ei s‐au întors și au zis: Cum a gândit să ne facă Domnul oștirilor, după căile noastre și după faptele noastre, așa ne‐a făcut.

Zaharia 1:6 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Regi 15:12

În felu-acesta, s-a-mplinit Ceea ce Domnul prevestise, Când El – lui Iehu – îi vorbise: „Iată că la împărăție, Mult timp, feciorii o să-ți fie. Pân’ la al patrulea tău neam, Eu, în vedere, am să-i am Și am să-i țin în acest fel, Drept împărați în Israel.”

Iov 6:29

Nedrepți, vă rog, ca să nu fiți! Vă-ntoarceți și mărturisiți Cum că eu sunt nevinovat!

Isaia 21:17

Dintre arcașii cei pe care El îi avea în acel ceas, Foarte puțini vor fi rămas.” Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit, Căci astfel a vorbit Acel Cari îi e Domn, lui Israel.

Isaia 44:26

Însă, în fața tuturor, Cuvântul spus de robul Meu, Eu îl voi întări, mereu, Căci ne-ncetat am să-mplinesc Toate câte le prorocesc Acei pe care i-am trimis. Despre Ierusalim, am zis: „Are să fie locuit!” De-asemenea, Eu am vorbit Despre cetățile pe care Iuda-n al său hotar le are: „Ruinele vor fi zidite Și iarăși fi-vor locuite.”

Isaia 55:1

„Voi, cei cari întristați sunteți, Veniți la ape, ca să beți! Să vină chiar și-acela care Este sărac, iar bani nu are! Veniți! Bucate cumpărați! Lapte și vin să mai luați! Veniți să cumpărați, căci iată, Sunt fără bani și fără plată!

Isaia 55:11

Așa e și Cuvântul Meu – Cuvânt pe care-L rostesc Eu – Căci nu Se-ntoarce înapoi Făr’ a aduce rod apoi, Ci-Mi împlinește, negreșit, Voia și planul ticluit.

Ieremia 23:20

Mânia nu se potolește, Până când nu se împlinește Planul pe care l-a avut, În a Sa inimă născut. Veți înțelege tot, ușor – Curând – în cursul vremilor.

Ieremia 26:15

Dar să luați seama, căci iată Ce se întâmplă, de cumva, Mă va ucide cineva: Cetatea voastră, dar și voi, Drept vinovați veți fi apoi, Căci sângele mi l-ați vărsat, Iar el este nevinovat, Pentru că Domnul m-a trimis Ca să vă spun tot ce v-am zis!”

Ieremia 28:17

După scurt timp, s-a împlinit Cuvântul care-a fost vestit De Domnul pentru Hanania, Prin robul Său, prin Ieremie. A șaptea lună a venit, Iar Hanania a murit.

Ieremia 32:24

Jur împrejur, lângă cetate, Șanțuri adânci au fost săpate Ce seamănă amenințare. Cădea-va-ntreaga ei suflare, În mâinile oștirilor Cari sunt ale Haldeilor. Cetatea fi-va doborâtă, Pentru că ea va fi lovită Cu sabia și-asemenea Cu ciuma și cu foametea. Tot ceea ce Tu ai rostit Are să fie împlinit!

Ieremia 36:28

„Acum, o nouă carte ia, Pentru că vreau să scrii în ea, Cuvintele ce s-au aflat În cartea arsă de-mpărat, Căci Ioiachim – acela care, În Iuda este cel mai mare – Cartea dintâi a sfârtecat-o Și-apoi în foc a aruncat-o.

Ieremia 39:16

„Iată, acuma ești trimis La Etiopianul care, Ebed-Melec, drept nume, are. În față-i când ai să sosești, În felu-acesta să-i vorbești: „Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis așa: „Iată că Eu Voi împlini cuvântul Meu. Aduce-voi peste cetate, Acele lucruri arătate De multă vreme. O să vie Nenorociri și-ți e dat ție Ca să le vezi cum se-mplinesc.

Ieremia 4:4

Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!”

Ieremia 44:2

„Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis așa: „Voi ați văzut Precum că Eu am abătut Nenorociri nenumărate Peste cetățile aflate În Iuda. Ați văzut dar voi, Peste Ierusalim, apoi, Ce mari necazuri am trimis. După cum dinainte-am zis, Astăzi sunt locurile-acele Niște ruine, iar în ele, Nimenea nu mai locuiește, Căci vorba Mea se împlinește.

Ieremia 44:28

De sabie, pot să vă zic Că va scăpa un număr mic Cari de la Egipteni apoi, Veni-va-n Iuda, înapoi. Dar rămășița cea pe care Neamul lui Iuda o mai are – Cari în Egipt și-a căutat Un loc unde s-a așezat – Are să vadă, negreșit, Care cuvânt va fi-mplinit: Cuvântul Meu, spus la popor, Sau poate doar cuvântul lor.

Ieremia 44:29

Iată acum, un semn prin care O să cunoască fiecare Că-n locu-acesta o să fiți Voi toți, în urmă, pedepsiți, Ca să-nțelegeți cum că Eu Îmi împlinesc cuvântul Meu Și că această împlinire Vă este spre nenorocire.

Ieremia 44:6

De-aceea, Mi-au aprins mânia, Făcându-Mă să-Mi vărs urgia Pe ulițele ce străbat Ierusalimu-n lung și-n lat Și în cetățile pe care Țara lui Iuda le mai are. De-aceea, azi, se vede bine Că ele-s doar niște ruine Pustii, în care nimenea N-are putință să mai stea.”

Ieremia 5:14

„Cel care-i Domn al oștilor, Atuncea când i-a auzit, În felu-acesta a vorbit: „De ce-ați zis acest lucru? Iată, Cuvântul Meu îl fac – de-ndată – În gura ta, foc arzător Care va arde ăst popor!

Plângerile 1:18

Domnul e drept, căci ne-ncetat, Doar răzvrătire-am arătat Față de tot ce-a poruncit Că trebuie a fi păzit. Popoarelor, mă ascultați Și-a mea durere o aflați! Fecioarele ce le-am avut Și tinerii ce i-am crescut, Acum, ajuns-au ca să fie Luați și duși în grea robie.

Plângerile 2:17

Domnu-a făcut ce hotărâse Și-a împlinit vorbele zise Mai dinainte. Negreșit, Fără de milă-a nimicit. El te-a făcut, prilej să fii Pentru vrăjmași, de bucurii! Iată, puterea celor care Te asupreau fără-ncetare, De Domnul fost-a înălțată Și-asupra ta e așezată!

Plângerile 3:42

„Păcătuit-am, Doamne, noi, Căci îndărătnici ne-am vădit! De-aceea, Tu ne-ai pedepsit! Iertare, nu am căpătat!”

Езекиел 20:43

În ea, vă veți aduce-aminte De ce-ați făcut mai înainte, De felu-n care v-ați purtat, De felu-n care v-ați spurcat Și vouă înșivă, de voi, Vi se va face scârbă-apoi, Din pricina păcatelor Și a fărădelegilor Pe care le-ați făcut mereu.

Езекиел 37:11

Apoi, Cuvântul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Oasele sunt casa pe care Neamul lui Israel o are. Iată că ei au cuvântat: „Oasele noastre s-au uscat, Nădejdea noastră a pierit. Pierduți suntem noi, negreșit!”

Daniel 4:28

Aceste lucruri au venit Degrabă, și s-au împlinit Lovind în Nebucadențar, Precum spusese Beltșațar.

Osea 5:9

Pe Efraim îl pustiesc, În ziua-n care-l pedepsesc. Ceea ce Eu am pregătit, Are să cadă, negreșit, Pe semințiile pe care Neamul lui Israel le are!

Osea 9:15

Întreaga răutate, iată, Chiar la Ghilgal e așezată. Scârbit sunt, de acest popor, Din pricina relelor lor. Tocmai de-aceea, Eu voiesc, Din Casa Mea, să-i izgonesc. Să îi iubesc Eu nu mai pot, Pentru că, după cum socot, Sunt îndărătnici toți cei cari Se dovedesc ai lui mai mari.

Amos 9:10

Toți păcătoșii din popor, De sabie uciși fi-vor, Cu toate că aceștia zic: „Nu avem teamă de nimic. Nenorocirea, mai apoi, Nu o să vină peste noi.”

Zaharia 1:7

Nu apucase să apună, Încă, a unsprezecea lună, Căci douăzeci și patru zile Trecut-au din ale ei file. A unsprezecea lună-aflată În an, „Șebat”, este chemată. Anul al doilea se vădea, De când Dariu împărățea. Cuvântul Domnului, de sus, Veni atuncea și S-a dus La Zaharia, la cel care, Pe Berechia, tată-l are Și-apoi pe Ido. Negreșit, La el, Cuvântul a venit, Pentru că se vădea proroc Al Domnului, în acel loc. Iată dar, ceea ce i-a spus Cuvântul Cel venit de sus:

Maleahi 3:18

În vremea ‘ceea de apoi, Din nou aveți a vedea voi, Că e deosebire mare Între cel rău și-ntre cel care Este un om neprihănit, Între cel care I-a slujit Lui Dumnezeu și între cel Care nu-L va sluji pe El” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Numeri 23:19

Domnul nu-i om! Deci ia aminte Precum că Dumnezeu nu minte! Domnul nu-i fiu al omului, Să-i pară rău de vorba Lui. Nu face ceea ce a zis? Nu va-mplini tot ce-a promis?

Numeri 32:23

Dar dacă n-o să împliniți Ceea ce-ați spus, atunci să știți Că, vinovați, vă faceți voi, Față de Dumnezeu și-apoi, Păcatul ce l-ați săvârșit Vă va ajunge, negreșit.

Numeri 33:56

Dacă lăsați acel popor, Vă fac ce le-am făcut și lor.”

Matei 24:35

Va trece cerul și pământul, Dar nu va trece-n veci cuvântul Care a fost rostit de Mine! – Al Meu cuvânt, veșnic, va ține.”

Deuteronom 28:15

„Dar dacă n-ai s-asculți mereu De ce-ți va spune Dumnezeu Și dacă n-ai să împlinești Poruncile ce le primești, Cu toate legile pe care Ți le dau astăzi, spre păstrare, Iată blestemul care vine Și care va lovi în tine:

Deuteronom 28:2

Iată – de stați, cu Domnul, voi – Ce binecuvântări apoi, Urmează ca să căpătați – Trebuie doar să-L ascultați:

Deuteronom 28:20

Atuncea, de la Domnul vine Numai blestemul, peste tine: Asupră-ți, va veni turbarea, Veni-va și amenințarea Lovind în lucrul tău de care Ai să te-apuci, până când are Să fie totul nimicit; Apoi și tu vei fi pierit, De răutatea faptei tale Care, de-adevărata cale – De al tău Domn și Dumnezeu – Doar te-a îndepărtat, mereu, Încât ajuns-ai, la sfârșit, Că pe-al tău Domn, L-ai părăsit.

Deuteronom 28:45

Aste blesteme – să știi bine! – Veni-vor toate, peste tine; Mereu au să te urmărească Și au ca să te nimicească; Căci tu, de glasul Domnului, N-ai ascultat. Porunca Lui – Și legile ce le-ai primit – De-asemenea, nu le-ai păzit.

1 Tesaloniceni 5:4

Dar, fraților, voi nu sunteți În beznă, și-astfel, nu puteți, Surprinși a fi, de ziua care, Asemeni unui hoț, apare.