Romani 3:2 - Biblia în versuri 2014

² Vă spun dar, vouă, spre știință, Cum că al lor folos e mare. Întâi, o importanță are Faptul că neamului Iudeu, Cuvintele lui Dumnezeu, Date i-au fost, de la-nceput.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

² Acestea sunt mari în toate privințele. Mai întâi, pentru că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Desigur, acesta conferă un avantaj în toate aspectele. În primul rând, iudeii sunt cei cărora li s-au încredințat cuvintele (revelației) lui Dumnezeu.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Este mare în toate privințele. Mai întâi pentru că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

² Este mare în toate privinţele! În primul rând, iudeilor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Oricum, sunt mari. Și mai întâi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.

Romani 3:2 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 119:140

Al Tău Cuvânt S-a arătat A fi cu totul încercat, Iar al Tău rob se dovedește – Necontenit – că Îl iubește.

Isaia 8:20

La lege și la mărturie!” Ascultați! Bine să se știe Că de nu veți răspunde-astfel, Zorii, peste poporu-acel, Nicicând nu au să mai răsară!

Daniel 10:21

Am să îți fac de cunoscut Înscrisul care s-a trecut În cartea adevărului, Ca să cunoști cuprinsul lui. Nimeni nu-mi vine-n ajutor În contra domnitorilor, Doar voievodul vostru care, Drept Mihail, numele-și are.”

Ioan 5:39

Scripturile, le cercetați, Căci – viață veșnică – sperați, În ele, a găsi. Ei bine, Ele mărturisesc, de Mine!

Fapte 7:38

Moise acesta e acel Ce-n mijlocul lui Israel – Cu îngerul cari i-a vorbit De pe Sinai și însoțit De-ai noști’ părinți – a căpătat Cuvinte vii și ni le-a dat Nouă apoi. Dar, cum se știe,

Romani 1:2

Așa cum a făgăduit Prin toți cei care-au prorocit Despre aceste-nvățături, Mereu, prin Sfintele Scripturi.

Romani 2:18

Știind care e voia Lui – Care-i dorința Domnului – Pentru că Legea te-a-nvățat;

Romani 3:1

„Am să vă pun o întrebare: Ce fel de-ntâietate are Iudeul, printre cei din jur? Ș-apoi, tăierea împrejur, Îi este de vreo folosință?

Romani 3:3

Ce dacă unii n-au crezut? Credincioșia Domnului, De necredința omului, Ajunge nimicită-acum?

Romani 9:4

Aceștia sunt – după cum știți – Cu toți, copii Israeliți Cari înfiere-au căpătat Și legăminte li s-au dat, Slava și Legea cea cerească Cu slujba cea dumnezeiască, Făgăduințe, după care

1 Corinteni 9:17

Dar dacă lucru-acesta-l fac, De bună voie, după plac, Atuncea știu că o răsplată, Urmează ca să-mi fie dată. Chiar dacă nu mi-ar fi plăcut – Și-n silă, eu l-aș fi făcut – Ar fi tot o isprăvnicie, Care, îmi este dată, mie.

2 Corinteni 5:19

Să știți, că în Hristos, mereu, Se află însuși Dumnezeu, Căci astfel a găsit că-i bine, De-a împăca lumea, cu Sine, Nemaiținând, la nimenea, Păcatele ce le avea, La socoteală; iar apoi, El ne-a însărcinat, pe noi, Ca-n astă lume, să venim, Unde să propovăduim, La toți – în cele patru zări – Vestea acestei împăcări.

Galateni 2:7

Din contră, când au observat Că, Evanghelia, mi s-a dat Mie, s-o propovăduiesc, Printre cei care se vădesc Căci, împrejur, nu s-au tăiat, Precum lui Petru i s-a dat Să ducă Evanghelia-n jur La toți cei tăiați împrejur –

1 Timotei 6:20

Tu, Timotei, neîncetat, Vreau să păzești ce ți s-a dat. Necontenit, să te ferești De flăcări, care sunt lumești, De-mpotrivirile pe care Știința unora le are – Chiar dacă ea, acuma, iată, E, pe nedrept, astfel, chemată.

Evrei 5:12

Într-adevăr, doresc să știți, Că voi, cari trebuia să fiți, De multă vreme-nvățători, Sunteți doar niște-ncepători Cari au nevoie de povețe, De cineva cari să-i învețe Un adevăr de căpătâi, Despre cuvintele dintâi, Ale lui Dumnezeu, căci voi V-ați întors, iarăși, înapoi, Și-aveți acum, nevoie mare, De lapte, nu de hrană tare.

1 Petru 4:11

Dacă vorbește cineva, Când va avea de spus ceva, Să folosească, tot mereu, Cuvintele lui Dumnezeu. Atunci când are cineva, Să îi slujească altcuiva, Slujirea trebuie-mplinită După puterea dobândită De-acela, de la Dumnezeu; Pentru ca astfel, tot mereu, Să fie Dumnezeu slăvit, Prin Cel ce fost-a răstignit, Deci prin Iisus Hristos, Cel care Și slavă și putere are, Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor! Amin.

Revelația 19:10

Atunci, în mare grabă – eu – Jos, la pământ, m-am aruncat, Vrând, lui, să mă închin, îndat’. Dar el mi-a zis: „Să te ferești, Așa ceva, să făptuiești! Un lucru vreau, să îl știi bine: Și eu sunt slujitor, ca tine – Ca ai tăi frați – și ne-ndoios, Țin mărturia lui Hristos. Lui Dumnezeu, necontenit, Să te închini tu, negreșit! (Căci duh este – de prorocire – A lui Iisus mărturisire.)”

Revelația 22:6

În urmă, îngeru-a venit Și-n felu-acesta mi-a vorbit: „Toate cuvintele, pe care Le-auzi, vrednice-s de crezare, Pentru că toate se vădesc, Doar adevăruri, că rostesc. Iar Dumnezeul tuturor – Al duhului prorocilor – Iată, așa precum a zis, Pe al Său înger l-a trimis La ai săi robi, ca ei să știe Și astfel, pregătiți să fie, Pentru acele lucruri care, În viitor doar, vor apare.