Romani 2:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Sau poate că disprețuiești Tu, bogățiile cerești, Ale îngăduinței Lui Și a răbdării Domnului, Care-i atât de-ndelungată? Dar, bunătatea arătată, De Dumnezeu, nu ți se pare, Că a-ndemnat, pe fiecare, Către o stare de căință, Adică înspre pocăință?

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări, și nu înțelegi că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Sau poate îți permiți astfel să sfidezi marea Sa bogăție de bunătate, de indulgență și de răbdare… Oare nu vezi că bunătatea lui Dumnezeu te cheamă la pocăință?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Sau disprețuiești bogăția bunătății sale, a îngăduinței și a îndelungii lui răbdări și nu-ți dai seama că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la convertire?

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴ Sau dispreţuieşti bogăţia bunătăţii, a îngăduinţei şi a răbdării Lui? Nu ştii că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 10:11

Își zice-n inimă, mereu: „Toate le uită Dumnezeu! Și-ascunde Fața și, astfel, Nimic – în veci – nu vede El!”

Psalmi 104:24

Ce multe-s, Doamne, ale Tale Lucrări! Tu ai găsit cu cale, Ca să le faci cu-nțelepciune, Ca pe pământ să le poți pune.

Psalmi 31:19

Iată, nebănuit de mare E bunătatea cea pe care Tu o păstrezi, spre-a face bine Celor care se tem de Tine, Căci din ea, parte, ai făcut La toți cei care Te-au crezut!

Psalmi 78:38

Totuși, în îndurarea-I mare, Domnul le dă, la toți, iertare. Mânia Lui, El Și-o strunește Și astfel nu îi nimicește.

Psalmi 86:15

Însă Tu Doamne, văd prea bine, Ești milostiv și-ndurător Și îndelung ești răbdător. Bogat ești în credincioșie Și-n bunătate, pe vecie.

Psalmi 86:5

Că Tu ești gata de iertare, Ești bun și plin de îndurare Cu toți acei care Te cheamă.

Exodul 34:6

Moise, pe Domnul, L-a văzut, Când El, prin față, i-a trecut. Când a trecut pe lângă el, Domnul strigă în acest fel: „Domnul e Dumnezeul care E milostiv, plin de-ndurare; E bun, încet e la mânie, Și plin e de credincioșie!

Qohelet 8:11

Pentru că iute nu se pune, În practică, porunca dată – Decizia ce-a fost luată – Pentru-a stârpi faptele rele, De-aceea plină e, de ele, Mereu, inima omului Și-n stăpânirea răului Ea zace; singura dorință, Îi e, de este cu putință, Să facă numai rău. Dar eu,

Isaia 30:18

„Dar Dumnezeu o să voiască, De voi, să Se milostivească. În bunătatea Lui cea mare, O să arate îndurare, Căci El e drept, necontenit. De cei care-au nădăjduit În El, ferice o să fie, De-acum și până-n veșnicie!

Ieremia 7:10

Iar după tot ce ați făcut, Vă-nfățișați la Casa Mea, În locul unde, peste ea, Este chemat Numele Meu. Veniți și spuneți, tot mereu, „Iată că suntem izbăviți!”, Ca iarăși să păcătuiți, Căci alte urâciuni, apoi, Veți merge ca să faceți voi!”

Езекиел 11:19

Pun altă inimă în voi Și un duh nou vă dau apoi. Iau inimile dovedite A fi din piatră întocmite Și-n locul lor așez apoi, Inimi de carne, inimi noi,

Езекиел 16:63

Ca de trecut să-ți amintești, Să-ți închizi gura, să roșești Cuprinsă de rușinea ta Atunci când Eu îți voi ierta Toate pe câte le-ai făcut, Păcatele ce le-ai avut. Așa va fi, cum am zis Eu, Care sunt Domnul Dumnezeu,”

Osea 3:5

Se vor întoarce înapoi, Să-L cate pe Cel cari, mereu, E al lor Domn și Dumnezeu, Precum și pe-al lor împărat Care, drept David, e chemat. Vor tresări-n vremea din urmă, Când timpu-aproape că se curmă, Privind la Fața Domnului Și-apoi la bunătatea Lui.”

Iona 4:2

Și-apoi, pe Domnul L-a rugat: „Ah, Doamne Dumnezeul meu! Nu e așa cum am spus eu Pe când în țara mea eram? Tocmai acest lucru-ncercam Să-l ocolesc, când am fugit La Tars. Află că m-am gândit La toate, căci Te-am cunoscut: Că ești milos, eu am știut, Și că ești plin de îndurare; Că îndelunga Ta răbdare Durează până peste poate, Că ești bogat în bunătate Și Te căiești de rău, mereu.

Numeri 14:18

„Domnul, așa precum se știe, Mereu, încet e, la mânie Și-n bunătate e bogat. Întotdeauna a iertat Fărădelegi și răzvrătire. Dar Domnului nu-I șade-n fire Să-l țină pe cel vinovat Ca și cum e nevinovat; Ci ne-ncetat El pedepsește Fărădelegea, căci plătește Păcatele părinților Până-n al treilea neam al lor, Și până în al patrulea, În fii care-i vor avea.

Romani 10:12

Într-adevăr, vă dau de știre, Că nu-i nici o deosebire, Între Iudeu și Grec. Nu poți Să îi separi, pentru că toți Numai un singur Domn au, care Este bogat în îndurare Pentru acei ce L-au strigat,

Romani 11:22

Privește bunătatea Lui, Precum și-asprimea Domnului: Asprime care s-a văzut Față de cei ce au căzut, Și bunătate, pentru tine – Dacă în ea te vei menține. Altminteri, fii încredințat Că o să fii, și tu, tăiat.

Romani 11:33

Adâncă-i a lui Dumnezeu Înțelepciune și știință! Bogată-i a Lui cunoștință! El are judecăți ascunse Cari nu pot fi, de noi, pătrunse! Și cât pot fi de ne-nțelese Cărările, de El, alese!

Romani 3:25

Mai dinainte, Dumnezeu, Pe El, L-a rânduit, mereu, Să fie – pentru-ntreaga fire – O jertfă pentru ispășire, Doar prin credința arătată În al Lui sânge, căci vrea – iată – Să Își arate-n acest fel, Neprihănirea Sa, în El; Că nu a mai luat aminte La tot ce-a fost, mai înainte, Ci, cu vederea, a trecut Păcatele ce s-au făcut, În vremurile-acelea-n care, A dovedit, multă răbdare.

Romani 6:1

„Deci, ce vom zice, așadar? Ca să ne crească acest har – Adică să îl înmulțim – Trebuie să păcătuim?

Romani 6:15

„Însă acuma, ce urmează? Să tot greșim, căci nu contează, Pentru că nu suntem sub Lege, Ci stăm sub har? Se înțelege, Că nu putem să ne gândim Că-i voie să păcătuim.

2 Corinteni 8:2

Peste acestea au trecut Multe necazuri, și-am văzut Precum că toate fost-au mari. Ele, în schimb, s-au ținut tari, Și-atunci, din marea bucurie Și lucia lor sărăcie, Belșug de dărnicie-apare.

Efeseni 1:18

Și să vă fie luminați Ochii și inima, dragi frați, Ca să priceapă fiecare, Nădejdea, din a Lui chemare, Și bogăția slavei Lui – A moștenirii Domnului, În toți cei sfinți. Vă dau de știre,

Efeseni 1:7

Răscumpărare-avem, în El, Prin al Său sânge, și iertate Sunt, ale noastre, mari păcate, Prin bogățiile pe care, Harul cel minunat le are,

Efeseni 2:4

Dar Dumnezeu, Acela care Este bogat în îndurare – Prin faptul că, necontenit, Pe fiecare, ne-a iubit –

Efeseni 2:7

Pentru ca astfel, fraților, Să se arate-n viitor – În vremuri care au să vie – Nemărginita bogăție A harului, pe care-l are, În bunătatea Lui cea mare, Pe care, în Hristos, apoi, A arătat-o, pentru noi.

Efeseni 3:16

Ca să Îl rog, ca potrivit Cu harul Său nemărginit – Cu bogăția slavei Sale – Vouă, să vă arate-o cale, Prin care-apoi, să reușiți, Omul lăuntric, să-l zidiți, Prin Duhul Lui, ca, ne-ndoios,

Efeseni 3:8

Mie, celui mai ne-nsemnat, Dintre toți sfinții care sânt, Îmi este dat, pe-acest pământ, Ca înspre Neamuri să mă duc, Pentru ca vești să le aduc, De bogății ce-s nepătrunse, Cari, în Hristos, au fost ascunse.

Filipeni 4:19

Pentru a voastră trebuință, El să arete-ngăduință Și să-ngrijească, precum știe, După nespusa-I bogăție, În slava Sa, în ceruri, sus, În Domnul nost’, Hristos Iisus.

Coloseni 1:27

Și cărora, acum, a vrut, Ca să le facă cunoscut – Așa cum a găsit cu cale – Această taină-a slavei Sale Și necuprinsa bogăție, Ca Neamurile să o știe. Taina ascunsă, pentru lume, Iată ce spune-acum, anume: Iisus Hristos, aflat în voi, Nădejdea slavei de apoi.

Coloseni 2:2

Mă lupt ca-mbărbătați să fie, În inimi – ei – și să se ție Uniți în dragoste, să poată S-adune bogăția toată A plinătății de știință, Prin care vor avea putință Ca să cunoască fiecare, Apoi, această taină mare, A Dumnezeului de Sus – Adică, pe Hristos Iisus –

1 Timotei 1:16

Dar, îndurare-am dobândit, Ca astfel, să-și arate-n mine – Iisus – acuma, cel mai bine, Îndelungata Lui răbdare, Drept pildă pentru toți cei care Veni-vor ca să creadă-n El, Pentru a dobândi, astfel, Veșnica viață, arătată, Care, în urmă, va fi dată.

1 Timotei 6:17

Îndeamnă-i pe bogații care, Al nostru veac, acum, îi are, Să nu se umfle de trufie Și să nu-și pună-n bogăție, A lor nădejde viitoare, Căci se vădește trecătoare; Ci să și-o pună-n Dumnezeu, Cel ce ne dă totul, mereu, Pentru a noastră bucurie.

1 Petru 3:20

La duhuri cari s-au răzvrătit De mult, pe când lunga răbdare, A Domnului, în așteptare, Încă, pe-atunci, se mai găsea – Pe când Noe își construia Corabia, de-au fost salvate, Prin ea, opt suflete de toate.

2 Petru 1:11

În acest chip de vă purtați, În adevăr, o să primiți Intrare, din belșug – să știți – În veșnica Împărăție – Care e gata ca să vie – A Domnului Hristos Iisus, Mântuitorul nost’, de sus.

2 Petru 3:15

Vă-ndemn, să credeți, fiecare, Că-ndelungata Lui răbdare E mântuire, precum spune – După a lui înțelepciune – Fratele Pavel, cari v-a scris.

2 Petru 3:3

Voiesc să vă-nștiințez apoi, Că-n zilele cele din urmă, Când timpu-aproape că se curmă, Veni-vor mulți rătăcitori. Ei fi-vor batjocoritori Și după pofte-au să trăiască.

2 Petru 3:9

Nici o întârziere nu-i, În ce urmează-a fi-mplinit, Din ceea ce-a făgăduit, Căci nu-ntârzie niciodată – Precum cred unii – ci arată Doar îndelunga Lui răbdare, Avută pentru fiecare. El vrea, ca nimeni să nu piară – Nimeni să nu rămână-afară – Dorind ca orișice ființă Să vină către pocăință.

Revelația 2:21

I-am dat o vreme, să-și găsească O cale, să se pocăiască De relele ce le-a făcut, Dar ea, cu nici un chip, n-a vrut!

Revelația 3:20

Iată dar, că la ușă-s Eu, Și bat în ea. Dacă al Meu Glas, îl aude cineva, Și dacă va veni, cumva, Să Îmi deschidă – și Mă lasă – Atuncea, voi intra în casă Și voi cina cu omu-acel, Iar el, cu Mine-n acest fel.