Psalmi 97:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ În fața Domnului Cel Sfânt, Munții de ceară par că sânt, Căci de îndată ce-L zăresc, Înspăimântați, ei se topesc.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁵ Munții se topesc precum ceara înaintea Domnului, înaintea Stăpânului întregului pământ.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Munții se topesc ca ceara înaintea lui Iahve care este Stăpânul întregului pământ.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Munții se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea stăpânului a tot pământul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Munții se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Munții s‐au topit ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ.

Psalmi 97:5 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 46:6

Iată că neamurile toate, Necontenit, sunt frământate Și-n urmă clătinate sânt Domniile de pe pământ. Dar iată, glasul Domnului Răsună, iar de groaza Lui, Întreg pământul se topește Și totu-n jur se prăpădește.

Psalmi 47:2

Cel Prea Înalt e-nfricoșat Și pe pământ e Împărat

Psalmi 75:4

La cei făloși, eu am strigat: „Nu vă făliți!” Am cuvântat Și celor răi și-astfel le-am spus: „Nu vă mai țineți capul sus!

Psalmi 83:18

Astfel, să știe că mereu, Doar Tu Doamne ești Dumnezeu, Că „Domnul” este al Tău Nume Și ești Cel Prea Înalt, în lume.

Isaia 54:5

Al tău bărbat, îndurător, E Cel ce-ți este Făcător. „Domnul”, e Numele ce-L poartă Și îți va da o altă soartă. El e al tău ocrotitor, Căci îți e Răscumpărător. El este Sfântul Cel pe care Neamul lui Israel îl are. E, „Dumnezeu”, Numele-I Sfânt – Cel al întregului pământ.

Miheia 4:13

Scoală, fiica Sionului! E timpul treieratului! Îți fac copită de aramă Și-un corn de fier, de bună seamă, Popoare multe să zdrobești, Iar prada ce o dobândești Să o închini Domnului Sfânt Care e Domn peste pământ!”

Nahum 1:5

Se clatină în fața Lui Piscul semeț al muntelui. Topite, dealurile sânt ‘Nainte-I, iar acest pământ – Cu lumea și cu toți acei Cari sunt locuitori ai ei – În față-I stau înspăimântați, De un cutremur secerați.

Habacuc 3:6

Peste pământ, privirea-I zboară Și doar din ochi El îl măsoară. Popoarele pământului Tremură înaintea Lui. Sunt sfărâmați veșnicii munți, Iar ale dealurilor frunți Se pleacă-n fața Domnului. Cărările pașilor Lui, Veșnice-a fi se dovedesc.

Zaharia 4:14

Atunci el iarăși a luat Cuvântul și mi-a explicat: „Aceștia-s cei doi unși, cei care Aflați sunt – fără încetare – În fața Domnului Cel Sfânt, Care Stăpân e, pe pământ.”

Marcu 11:3

Dacă se va-ntâmpla, cumva, Și-o să vă-ntrebe cineva, „Ce faceți?”, spre a lui știință, Veți spune: „Are trebuință Domnul, de el, dar – mai apoi – Îl va trimite înapoi.”

1 Corinteni 1:2

Către Biserica pe care, Chiar în Corint, Domnul o are, Către cei care-au fost sortiți Să fie, în Hristos, sfințiți – Chemați, de Dumnezeu, să vie, Ca prin Iisus, sfințiți, să fie – Și către cei cari, ne-ncetat – În orice loc s-ar fi aflat – Caută a chema, anume, Al lui Iisus Hristos Sfânt Nume, Cari Domn ne este tuturor – Nouă și-asemenea, și lor:

Iosua 3:11

Iată chivotul Domnului – Al Domnului pământului – În față-vă o să pornească Și în Iordan o să se-oprească. Priviți-l, căci acum va trece.