Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 88:9 - Biblia în versuri 2014

9 Ochi-mi se scurg, de suferință Și se topește-a mea ființă. Plin de durere, zac și gem Și-n toate zilele Te chem. Îmi întind mâinile spre Tine, Sperând să-Ți amintești de mine!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Ochii îmi sunt obosiți din cauza suferinței. Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi, îmi întind mâinile spre Tine.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Din cauza necazului, ochiul meu vede cu mare dificultate. Strig spre Tine, Doamne; în fiecare zi. Îmi întind mâinile spre Tine.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de la mine, m-ai pus ca pe un lucru abominábil înaintea lor. Sunt închis și nu pot ieși,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Mi se topesc ochii de suferință; în toate zilele Te chem, Doamne, și-mi întind mâinile spre Tine!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Ochiul meu lâncezește de întristare. Te‐am chemat, Doamne, în fiecare zi; mi‐am întins mâinile către tine.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 88:9
19 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Te sfătuiesc, spre Dumnezeu, Să-ți îndrepți inima. Aici, Tu, mâinile, să îți ridici


Ai mei prieteni, însă eu, Cu lacrimi, rog pe Dumnezeu,


Îmi închid ochii, de durere; Oasele-mi sunt ca o părere. Sunt ca o umbră – tot sunt rană.


De ce zic, „dă lumină El, Peste sărmanul om acel Care ar vrea ca să alerge, Însă nu știe unde merge Căci Dumnezeu l-a îngrădit”?


Acum, țărâna se vădește Că pâinea mi-o înlocuiește, Iar băutura mi se-arată, Cu lacrimi doar amestecată.


Îmi întind mâinile, mereu, Spre Tine, iar sufletul meu, Suspină-n urmă-Ți, ne-ncetat, Ca un pământ ce e uscat.


Inima-mi bate cu tărie, Puterile mi se subție, Iar ale ochilor lumine Nu se mai află-acum, cu mine.


Cei care vor să mă omoare Îmi întind curse la picioare; Cei ce-mi voiesc nenorocirea, Cu răutăți doar, umplu firea Și toată ziua se vădesc Cum că înșelăciuni urzesc.


Cu lacrimi numai, mă hrănesc Noapte și zi, căci mă mâhnesc Când mă întreabă fiecare: „Unde e Domnul tău Cel tare?”


De-ar fi uitat poporul meu De-al nostru Domn și Dumnezeu Și spre un domn străin apoi, Ne-am fi întins mâinile noi,


Seara, în zori și la amiază Al meu oftat nu încetează, Căci sufletul îmi geme greu. Dar Domnu-aude glasul meu;


Chipul mi-e supt și-mbătrânesc De-atât de multă întristare, Din pricină că mă simțesc Că-s prigonit fără-ncetare.


Vin din Egipt aceia cari Se dovedesc a fi mai mari, Iar Etiopia își ține Mâinile-ntinse-atunci când vine Și-aleargă către Dumnezeu.


Arată-mi mila Ta mereu, Căci către Tine doar, strig eu!


O, Domn al mântuirii mele, Zile și nopți, în clipe grele, La Tine strig neîncetat, Pentru că Tu m-ai ascultat!


Un zid, în jur, mi-a ridicat – Ca să nu scap – și m-a legat În lanțurile cele grele.


Apoi, Cuvântul cel de sus, Al Domnului, astfel, mi-a spus:


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ