Psalmi 74:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Nu lăsa pradă fiarelor, Sufletul tuturor celor Care ai Tăi se dovedesc. Pe-aceia care se vădesc Ai Tăi nenorociți să fie, Nu îi uita, pentru vecie!

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁹ Nu lăsa pradă unui animal sufletul turturelei Tale! Nu uita pentru totdeauna viața săracilor Tăi!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Nu permite ca viața turturelei Tale să fie prada animalelor sălbatice; și nu uita pentru totdeauna cât de dificil trăiește poporul Tău!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Să nu dai fiarelor sufletul turturelei tale, viața săracilor tăi să n-o dai uitării niciodată!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale și nu uita pe vecie viața nenorociților Tăi!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Nu da fiarei sălbatice turturica ta; nu uita pentru totdeauna ceata celor necăjiți ai tăi.

Psalmi 74:19 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 10:12

Scoală-Te Doamne, nu mai sta, Ci Îți ridică mâna Ta! Nu îi uita pe cei ce sânt Nenorociți, pe-acest pământ!

Psalmi 68:10

Oamenii Tăi, astfel, intrară Și-au locuit apoi în țară, Căci ea fusese pregătită Prin bunătatea Ta vădită.

Psalmi 68:13

Pe când în staule ședeți Cu toții și odihnă-aveți, Pe-aripile de porumbel Argint s-a pus; are pe el, Pene de-un galben auriu.

Psalmi 72:2

Doar astfel fi-va judecat Al Tău popor, după dreptate, Iar pricinile-nfățișate De cei nenorociți din fire, Privite-s cu nepărtinire.

Psalmi 9:18

Nenorocitul n-o să fie Uitat de Domnul, pe vecie. Nădejdile sărmanului Nu pier în veacul veacului.

Кынтаря кынтэрилор 2:14

Tu, porumbiță dintre stânci, Din scobiturile adânci Ale prăpăstiilor, mult – Glasul – voiesc să ți-l ascult. Vino degrabă – nu mai sta – Să pot privi la fața ta. Căci glasul tău – o știi prea bine – Cât e de dulce, pentru mine. Să-ți văd obrajii vreau, căci ei Plăcuți sunt, pentru ochii mei.

Кынтаря кынтэрилор 4:1

„Iubita mea, nu te privești? Te uită, ce frumoasă ești! Îți sunt ai ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe Și sub maramă, strălucesc. La părul tău, dacă privesc, Gândul îmi zboară, iar pe urmă, Îmi amintește de o turmă De capre care s-a oprit Și-apoi odihnă a găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul Galaadului.

Кынтаря кынтэрилор 6:9

Dar numai una dintre ele – Plăcută a inimii mele – E porumbița mea iubită, Curată și neprihănită. Ea este singura pe care, Drept fiică, mama sa o are, Iar la măicuța ei în casă, Iubita mea-i cea mai aleasă. Fetele-atunci când o zăresc, Drept fericită o numesc. Împărătesele – și ele, Cu țiitoarele acele – O laudă, când le-ntâlnește.”

Isaia 60:8

Cine sunt cei cari, bunăoară, Asemenea norilor zboară, Asemeni porumbeilor Grăbiți spre porumbarul lor?

Țefania 3:12

Iată, am să îți las – îți zic – Doar un popor smerit și mic Cari își va pune crezul lui, În sfântul Nume-al Domnului.

Matei 10:16

„Iată, Eu vă trimit, acum, Să o porniți pe al Meu drum. Sunteți asemeni oilor, Plecate-n calea lupilor. Fiți înțelepți deci, dragii Mei, La fel ca șerpii. Porumbei, La răutate, vreau să fiți.