Psalmi 73:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Mândria, salbă, le-a slujit; Iar asuprirea este cea Cari, ca o haină, i-a-nvelit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁶ De aceea mândria le este lănțișor la gât, iar violența îi învelește ca o manta.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Astfel, ei își poartă mândria la gât ca pe o podoabă; iar violența îi acoperă ca o manta.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ De aceea, mândria este ca o salbă pentru ei și violența este haina cu care se îmbracă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ De aceea mândria le slujește ca salbă și asuprirea este haina care-i învelește.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ De aceea podoaba gâtului lor este mândria, asuprirea îi învelește ca un veșmânt.

Psalmi 73:6 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 41:42

Apoi, și-a scos inelul lui, Din deget, și l-a așezat În al lui Iosif. L-a-mbrăcat Cu in subțire și-a adus Un lanț de aur, de i-a pus

Estera 3:1

După tot ce s-a întâmplat, Ahașveroș a ridicat Atuncea – chiar în acel an – La rang și cinste, pe Haman. De neam, el fost-a Agaghit, Și Amedata s-a numit Al său părinte. Ridicat La mare cinste, de-mpărat, Haman avea scaunul pus – Față de ceilalți – mai presus.

Psalmi 109:18

Mereu, blesteme să-l lovească Și în mustrări să-l învelească! Să îl pătrundă, bunăoară, Așa cum apa se strecoară Și precum untdelemnul poate, Până în oase, a străbate!

Psalmi 109:29

Vrăjmașii mei înverșunați Fie-n ocară-nveșmântați. Ca o manta, să-i urmărească Rușinea și să-i învelească!

Proverbe 1:9

Căci ele o cunună sânt Pe capul tău, pe-acest pământ, Și-un lanț din aur însăilat Care la gât ți-e atârnat.

Proverbe 3:31

Din parte-i. Să nu pizmuiești Pe-asupritor, ci să-ți ferești Picioarele, de calea lui,

Proverbe 4:17

Nelegiuită-i pâinea lor, Iar vinul, stors cu sila-l vor.

Qohelet 8:11

Pentru că iute nu se pune, În practică, porunca dată – Decizia ce-a fost luată – Pentru-a stârpi faptele rele, De-aceea plină e, de ele, Mereu, inima omului Și-n stăpânirea răului Ea zace; singura dorință, Îi e, de este cu putință, Să facă numai rău. Dar eu,

Кынтаря кынтэрилор 4:9

Numai o dată m-ai privit, Mireaso, și mi-ai și răpit Inima-ndat’. Cu o privire Și doar cu-n lănțișor subțire Cu care te-ai împodobit, Tu, inima, mi-ai înrobit.

Isaia 3:19

Cercei brățări – și-asemenea Maramele – o să le ia;

Ieremia 48:11

Din tinerețea lui, a stat Moabul și s-a odihnit Pe drojdiile lui, ferit. Nu se temea, căci niciodat’, El, dintr-un vas, n-a fost turnat În altul, pentru că-n robie Nu a ajuns dus ca să fie. De-aceea, gustul și-a păstrat Și-al său miros nu s-a schimbat.”

Ieremia 48:29

Cunosc marea înfumurare, Pe cari mândrul Moab o are. Am auzit de fudulia, De semețire, de trufia Pe care veșnic le arată Inima lui cea îngâmfată.”

Езекиел 16:11

Cu scule scumpe am venit, Cu care te-am împodobit. Brățări de mâini ai căpătat; O salbă pentru gât ți-am dat,

Daniel 4:30

Pe-acoperiș el s-a suit Și-n acest fel a glăsuit: „Dar Babilonu-acesta, oare, Nu e cetatea cea mai mare? Nu-i locul ce mi l-am dorit, Pe care mi l-a construit Puterea mea și bogăția, Ca să-mi slăvească măreția?”

Miheia 3:5

De-aceea, astfel a vorbit Domnul, de cei ce prorocesc Poporului și-l rătăcesc, Despre cei care au mușcat Ceva și-n urmă vești au dat, De pace, iar de n-au primit, Nimic în guri, au prorocit Despre războiul sfânt apoi.

Deuteronom 32:15

S-a îngrășat, în acest fel – Atunci – poporul Israel Și din picior, a azvârlit; – Te-ai îngrășat și te-ai lățit! – A săvârșit un lucru rău: Pe Domnul – Ziditorul său – Poporu-atunci L-a părăsit Și astfel, a nesocotit Chiar Stânca mântuirii sale.

1 Petru 5:5

La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.

Judecători 8:26

Multe, la număr, se vădeau Și șapte sute sicli-aveau – Fiind, în aur, cântărite – Fără să fie socotite Și celelalte lucrușoare: Cercei de aur, lunișoare, Haine din purpură lucrate Care fuseseră purtate De cei ce fost-au așezați, În Madian, drept împărați, Precum și lănțișoare care, La gât, orice cămilă are.