Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 69:27 - Biblia în versuri 2014

27 În veci, să fie ei lipsiți De îndurarea Ta cea mare Și-adaugă la fiecare – Pe lângă multele lor rele – Alte nelegiuiri, la ele!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor și fă să nu ajungă la dreptatea Ta!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

27 Adaugă-le alte nedreptăți la nedreptățile lor; și fă-i să nu ajungă la dreptatea Ta!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

27 Căci ei îl urmăresc pe cel lovit de tine, iar pe cel rănit de tine îl chinuie și mai tare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor și să n-aibă parte de îndurarea Ta!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

27 Adaugă nelegiuire la nelegiuirea lor și să nu intre în dreptatea ta!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 69:27
23 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Greșeala lor nu o ierta Și nu șterge, din fața Ta, Păcatul ce l-au săvârșit, Pentru că ei i-au necăjit Pe-aceia care se trudesc, Din greu, și zidu-l construiesc!”


Dacă la mine ați venit, De ce mă urmăriți și voi, Ca Dumnezeu? De ce, apoi, Pe rând veniți să mă mustrați? De carnea-mi, nu vă săturați?


Nelegiuirile făcute De-ai săi părinți, fie ținute Mereu în fața Domnului! Păcatele măicuței lui Să nu se șteargă, ci să fie, În fața Lui, pentru vecie!


Acela fi-va ne-ncetat – De Domnul – binecuvântat Și va ajunge starea lui A fi pe placul Domnului, Cum Domnul mântuirii sale Are de a găsi cu cale.


Și de aceea i-am lăsat Pradă a fi pornirilor Aflate-n inimile lor.


Văzându-se eliberat, Simțind că timp a căpătat Ca să răsufle, Faraon N-a vrut – de Moise și Aron – S-asculte, ci și-a împietrit Inima iar, și-a împlinit Atuncea – prin purtarea lui – Întocmai, spusa Domnului.


Că Faraon și-a împietrit Inima iar, și n-a făcut Așa precum i s-a cerut: N-a-ngăduit poporului, Să părăsească țara lui.


Domnul – așa cum a vorbit Întâi, cu Moise – i-a-mpietrit Inima iar, lui Faraon, Care, de Moise și Aron, Nu s-a lăsat înduplecat, Căci vorba nu le-a ascultat.


Dacă iertare-ai dăruit Celui cari rău s-a dovedit, Totuși acesta nu învață A fi neprihănit în viață, Ci se dedă numai la rău, Cu toate că în jurul său, În țară, peste toată firea, Domnește doar neprihănirea. El nu se uită-n drumul lui, La măreția Domnului.


Astfel, am să o pustiesc. N-o să mai fie curățată Și nici nu va mai fi săpată. Vor crește-n vie numai spini Și tufele de mărăcini, Căci n-am să las norii să dea, Un strop de ploaie, peste ea.”


Asupra Lui, El a luat Durerea noastră. Ne-a purtat Și suferințele apoi, Iar despre El, gândit-am noi, Precum că este pedepsit, De Dumnezeu și e smerit.


Iar pe aceia dintre voi Care vor rămânea apoi, În viață, o să îi apuce – În orice loc au a se duce – Strâns, ghearele durerilor, Pentru fărădelegea lor.”


Acel smochin pipernicit, Crescând chiar lângă drumul lor, S-au bucurat, sperând că vor Găsi vreo fructă, de mâncat. Dar n-au găsit. L-a blestemat, Atunci, pe-acel smochin, Iisus: „În veci, să nu ai rod!” – i-a spus. Pe loc, smochinul s-a uscat.


Fiindcă nu au căutat, Pe Dumnezeu, de-a-L fi păstrat În conștiința lor, mereu, Au fost lăsați, de Dumnezeu, În voia minții lor stricate, Nelegiuite, blestemate, Și astfel, fost-au săvârșite Lucruri ce nu-s îngăduite.


Deci, milă o să aibă El, De cine vrea și, tot astfel – După dorință – împietrește Pe cel pe care El voiește.


Pe când Israelul mergea După o Lege ce dădea Neprihănirea, am văzut Că nicidecum nu a putut Să dobândească astă Lege.


Află că Alexandru dar – Cel care este căldărar – Necontenit, mi-a făcut rău. Dar Domnul, după răul său, Încredințat sunt că, odată, Îi va da plata meritată.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ