Psalmi 69:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Și nu ascunde-al Tău obraz, De robul Tău! Sunt în necaz! Arată-mi îndurarea-Ți multă! Grăbește-Te de mă ascultă!

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁷ Nu-Ți ascunde fața de slujitorul Tău, căci sunt în necaz, ci răspunde-mi degrabă!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Nu Îți ascunde fața de sclavul Tău, pentru că sunt în (mari) dificultăți; ci răspunde-mi imediat!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Răspunde-mi, Doamne; căci îndurarea ta este mare și în milostivirea ta cea mare, întoarce-te spre mine!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ și nu-Ți ascunde fața de robul Tău! Căci sunt în necaz: grăbește de m-ascultă!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Și nu‐ți ascunde fața de robul tău, căci sunt în strâmtorare, răspunde‐mi degrabă!

Psalmi 69:17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 7:21

De ce, păcatul, nu mi-l ierți, Cătând într-una să mă cerți, Pentru fărădelegea mea? Curând, nu mă vei mai vedea, Căci în țărână voi pătrunde, Ca să adorm. Mă voi ascunde, De Tine. N-ai să mă găsești, Când, să mă vezi, ai să voiești!”

Psalmi 102:2

Să nu Te-ascunzi când sunt aflat, De mari necazuri apăsat! Pleacă-Ți urechea către mine, Atuncea când eu strig la Tine! Degrabă, Doamne ia aminte, La rugăciunea mea fierbinte!

Psalmi 13:1

Până când oare, vei uita Doamne, de mine? Fața Ta, Ți-o vei ascunde Tu, mereu?

Psalmi 143:7

Doamne, al meu duh se topește. De-aceea, să m-ajuți, grăbește! Te rog, nu Te îndepărta Și nu-mi ascunde Fața Ta, Căci aș ajunge, negreșit, Asemeni celor ce-au murit!

Psalmi 143:9

Cari se vădesc dușmani ai mei, Mă scapă și m-adăpostește.

Psalmi 22:24

Pentru că niciodată, El, Să știți că, n-a disprețuit Pe cel ce-a fost nenorocit Și nici cu ură nu privește Necazul care îl lovește Pe-un om făcându-l strâmtorat! Domnul, nicicând, ascuns n-a stat, Căci El ascultă, negreșit, Când strigă cel nenorocit.

Psalmi 27:9

Nu îmi ascunde Fața Ta, Și nici nu Te îndepărta De robul Tău, plin de mânie! Căci Tu ești Doamne, pe vecie, Sprijinul meu, în toate cele, Tu, Domnul mântuirii mele!

Psalmi 40:13

Mă izbăvește, Domnul meu, Și vino să-mi ajuți, mereu!

Psalmi 44:24

De ce-Ți ascunzi Fața de noi? De ce vrei ca să uiți apoi, Necazul care nu ne lasă Și greutatea ce ne-apasă?

Psalmi 66:14

Voi împlini tot ce-am jurat, Când – la strâmtoare – m-am aflat.

Psalmi 70:1

O, Dumnezeule, grăbește Și izbăvire-mi dăruiește! La Tine Doamne-am strigat eu: Vino în ajutorul meu!

Plângerile 3:22

Știu! Bunătățile pe care, Domnul, în mâna Sa, le are, Nu pot să se fi isprăvit! De-asemenea, nu s-a sfârșit Nici îndurarea Domnului,

Matei 26:38

Că sufletu-Mi e obosit… De întristare e lovit… Abia poate să o mai poarte, Căci întristarea e de moarte. Rămâneți să vegheați, cu Mine, Și poate-am să Mă simt mai bine.”

Matei 27:46

În ceasu-al nouălea, acei, Care lângă Iisus erau – Soldați, sau cei care treceau Pe-acolo, doar din întâmplare – Îl auziră strigând tare, Parcă să-nfrunte-ai vremii ani: „O, Eli Lama Sabactani!” Cuvintele care s-au spus, Pe cruce, de către Iisus – În al durerilor ceas greu – Înseamnă: „Dumnezeul Meu, Oare, de ce M-ai părăsit?”