Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 69:14 - Biblia în versuri 2014

14 Te rog, mă scoate din noroi, Să nu mă mai afund apoi. De-ai mei vrăjmași, scapă-mă iară Și, din adânc, mă scoate-afară!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

14 Scapă-mă din noroi, să nu mă afund! Să fiu scăpat de cei ce mă urăsc și din adâncurile apei!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Scoate-mă din noroi, să nu mă afund! Să fiu scăpat de cei care mă urăsc și de adâncurile apei!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Dar eu către tine îmi [înalț] rugăciunea, Doamne, în timpul bunăvoinței tale; în marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule, pentru fidelitatea mântuirii tale!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Scoate‐mă din noroi și să nu mă afund: să scap de cei ce mă urăsc și din adâncimile apelor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 69:14
20 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Din pricina Numelui Tău, Scapă-mă Doamne, de cel rău! Doamne, lucrează pentru mine Și fă ca să îmi meargă bine, Căci bunătatea Ta cea mare, În veci, nu are-asemănare! De-aceea, Doamne, Te grăbește Și vino de mă izbăvește!


Cu ură mă-nconjoară ei Și-mi fac război, fără temei.


Întinde-Ți brațele cerești, Din ape să mă izbăvești! Îl scapă pe-al Tău slujitor, Din mâinile străinilor,


Să nu se bucure acei Cari se vădesc vrăjmașii mei, Și nici să nu se mai îndemne Făcând mereu, cu ochiul, semne! Acești temuți dușmani ai mei Ură-mi nutresc, fără temei!


Căci după Tine însetează Sufletul meu, vrând să Te vază, Că Tu ești Dumnezeu Cel viu, Așa după cum bine știu. Când oare, mă voi arăta – O, Doamne – înaintea Ta?


Un val, alt val aduce-n cale, La vuietul apelor Tale. Talazurile de la Tine, Toate trecut-au peste mine.


Valul să nu mă mai lovească, Adâncul să nu mă-nghițească, Iar groapa care-n cale-mi vine Să nu se-nchidă peste mine!


Că Tu ești gata de iertare, Ești bun și plin de îndurare Cu toți acei care Te cheamă.


Dar am chemat Numele Tău, Doamne, în ceasu-acela rău – Din groapa-n care m-am aflat –


Aceia care lipiți sânt De idoli, au îndepărtat Mila de ei. Eu, ne-ncetat,


Când ceasu-al nouălea s-a dus, Cu glas tare, strigă Iisus – Menit să-nfrunte-ai vremii ani – „O, Eloi! Lama Sabactani!” Aceasta-nseamnă, tălmăcit, „Doamne, de ce M-ai părăsit?”


Dar, cetățenii îl urau Și, împărat, nu îl voiau; De-aceea, au trimis solie, Să-i spună: „Nu vrem ca să fie Omu acesta-nscăunat, Asupră-ne, ca împărat.”


Cât despre toți vrăjmașii mei, Care n-au vrut, ca peste ei, Să-mpărățesc, să îi luați Și-n fața mea, să îi tăiați!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ