Psalmi 68:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Pământul s-a cutremurat; S-a topit ceru-nspăimântat, Sinaiu-ntreg s-a zguduit Atunci când Domnul S-a ivit Și L-au văzut pe Cel pe care, Israel, Dumnezeu, Îl are.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁸ Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat înaintea lui Dumnezeu, Cel al Sinaiului, înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ pământul s-a cutremurat, cerul a picurat înaintea lui Dumnezeu – care este Dumnezeul Sinaiului –, înaintea acestui Dumnezeu care este Dumnezeul lui Israel.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Dumnezeule, când ieșeai înaintea poporului tău, când pășeai prin pustiu, pământul se cutremura Sélah

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ s-a cutremurat pământul, s-au topit cerurile dinaintea lui Dumnezeu, s-a zguduit Sinaiul dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ s‐a cutremurat pământul, chiar cerurile au picurat înaintea lui Dumnezeu: chiar și Sinaiul a tremurat înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Psalmi 68:8 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 114:7

Cutremură-te ne-ncetat Pământule, înspăimântat În fața Domnului pe care Drept Dumnezeu, Iacov Îl are,

Psalmi 41:13

Să-L binecuvântăm, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!

Psalmi 68:35

Vai, cât ești Tu de-nfricoșat, În sfântul Tău locaș. Mereu, Poporului Său, Dumnezeu Îi dă putere și tărie. Binecuvântat, Domnul fie!

Psalmi 77:18

Tunetul Tău a izbucnit Și-apoi, într-un vârtej de vânt, S-a îndreptat către pământ. Când fulgerul a luminat, Pământul s-a cutremurat.

Exodul 13:18

El, pe popor, l-a îndrumat Pe drumul care s-a-ndreptat Către pustie, hotărând Ocol a face, atingând Al Mării Roșii țărm astfel. Ieșind, fii lui Israel, Cari din Egipt au fost scăpați, Erau cu toții înarmați.

Exodul 19:16

Și-a treia zi au auzit Tunete mari și au zărit Fulgere multe și-un nor gros, Care a coborât, în jos, Și muntele l-a-nvăluit. Atuncea, trâmbița-a pornit Ca să răsune cu putere, Peste-a poporului tăcere, Care privea înmărmurit, Căci groaza l-a încremenit.

Exodul 19:18

Sinaiul era-nvăluit În fum, căci Domnul a venit Să stea-n mijlocul focului, Atunci, pe piscul muntelui. Fumul care se ridica, Părea a fi asemeni ca Fumul de un cuptor făcut. Întregul munte s-a zbătut Și cu putere-a tremurat.

Isaia 45:3

Îți dau ascunse visterii Și am să-ți dărui bogății, Care – acum – zac îngropate. Acestea toate-ți vor fi date, Ca tu să știi un lucru-anume, Că Eu sunt Domnul și, pe nume, Eu te-am chemat. Eu sunt, mereu, Al lui Israel Dumnezeu.

Isaia 64:1

„O, dacă Tu ai încerca, Cerul întreg a-l despica Și de Te-ai pogorî la noi, Toți munții s-ar topi apoi, În fața Ta, ca de un foc

Isaia 64:3

Când ai făcut minuni la cari Nu ne-așteptam, munții cei mari, În fața Ta, s-au zguduit, Căci Tu, din ceruri, ai venit.

Habacuc 3:13

Tu ai ieșit să-Ți mântuiești Poporul și să-l izbăvești Pe al Tău uns. Cu brațul Tău, Acoperișul celui rău Îl spulberi căci – din temelie Și pân’ la vârf – o să îi fie Zdrobită casa, negreșit. (Oprire)

Evrei 12:26

Și cari, cu glasu-I, zguduiește Pământu-ntreg și-orice ființă. El face o făgăduință, Spunând că „Fi-va clătinat – Cer și pământ – încă odat’ De către Mine”. Astfel – iată –

Revelația 11:19

Pe dată, Templu-acela mare, Pe care Dumnezeu îl are, În ceruri, s-a descoperit, În fața mea, și am zărit Chivotul legământului, În încăperea Templului. Glasuri, apoi, s-au auzit, Iar tunetele-au bubuit; Fulgere, cerul, l-au brăzdat, Pământul s-a cutremurat Și, din înalturi, s-a pornit O grindină ce l-a lovit Fața întregului pământ Și toate câte, pe el, sânt.”

Judecători 4:14

Debora, l-a Barac, s-a dus, Și-apoi, în acest fel, i-a spus: „Scoală, căci azi e ziua-n care, Domnul a hotărât că are Ca pe Sisera să îl dea, În mâna ta. Tu vei vedea Precum că Însuși Dumnezeu Va merge-n fața ta, mereu.” Barac, apoi, cu oastea lui, Din muntele Taborului – De zece mii de inși urmat – În iureș a pornit, de-ndat’.