Psalmi 51:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ Mă izbăvește, Domnul meu, De sângele pe care eu, Pe a mea cale, l-am vărsat. Atuncea fi-vei lăudat, Necontenit, de limba-mi care Vesti-va îndurarea-Ți mare.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁴ Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, eliberează-mă de vina sângelui vărsat, și limba mea va aclama cu bucurie dreptatea Ta!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ Dumnezeule, scapă-mă de vina pe care o am pentru sângele pe care l-am vărsat. Tu ești Dumnezeul salvării mele. Limba mea va cânta dreptatea Ta!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Dă-mi înapoi bucuria mântuirii tale și întărește-mă cu duh binevoitor!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Izbăvește-mă de vina sângelui vărsat și limba mea va lăuda îndurarea Ta!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ Scapă‐mă de vinovăția de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, și limba mea va cânta tare dreptatea ta.

Psalmi 51:14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 42:22

Ruben a zis: „V-am spus, dar voi Nici unul nu m-ați ascultat, Că față de acel băiat, Nu se cădea înfăptuit Lucrul acel, nelegiuit. Acum, el iese la iveală Și ni se cere socoteală – Azi – pentru soarta fratelui Și pentru tot sângele lui.”

Geneza 9:6

De-al omului sânge, cumva, Va fi vărsat de cineva, Cel care-l varsă, vreau să știe, Căci și-al său sânge va să fie Vărsat la fel, la rândul lui, Că după chipul Domnului, Fusese omul modelat.

2 Samuel 12:9

Spune-Mi: de ce-ai disprețuit Ceea ce Eu ți-am poruncit, Călcând cuvântul Domnului Și făcând rău, în fața Lui? Pe Urie – pe-acel Hetit – Cu sabia, tu l-ai lovit. Nevasta-n urmă i-ai luat, După ce, pradă, tu l-ai dat, Sabiei Amoniților, Și l-ai ucis, prin mâna lor!

2 Samuel 21:1

Pe vremea-n care a domnit David, o foamete-a venit. Trei ani, aceasta a ținut. David, atunci când a văzut Lucrul acesta, L-a-ntrebat Pe Domnul, care-a cuvântat: „Din pricina lui Saul vine Foametea asta, peste tine, Căci sângeros s-a arătat. Saul și-ai lui nu au cruțat – Așa după cum bine știți – Poporul de Gabaoniți. Acum dar, din pricina lor, E foamete, peste popor.”

2 Samuel 3:28

David, atunci când a aflat, A glăsuit: „Nevinovat Sunt eu și-a mea împărăție – Față de Domnul – pe vecie, Pentru acest sânge vărsat! Eu, numai astăzi, am aflat Cum că ucis a fost Abner, Cel care, fiu, îi e, lui Ner.

Esdra 9:13

După tot ce ni s-a-ntâmplat – Din pricini date de păcat – Tu Doamne, nu ne-ai părăsit, Chiar dacă am păcătuit. Acuma, dacă am scăpat – Și dacă-n viață ne-ai păstrat –

Neemia 9:33

În tot ce ni s-a întâmplat, Tu ai fost drept și credincios, Iar noi răi fost-am, ne-ndoios.

Psalmi 25:5

O Doamne, Dumnezeul meu, În adevărul Tău, mereu, Mă-nvață, mă călăuzește. A Ta poruncă-mi dăruiește, Pentru că Tu, în toate cele, Ești Domnul mântuirii mele. Tu ești Acela-n care eu Am să nădăjduiesc mereu!

Psalmi 26:9

Nu-mi lăsa sufletul să vrea, Cu păcătoșii, ca să stea, Nici a mea viață, cu cei care Sânge-au vărsat fără-ncetare

Psalmi 35:28

Atunci – a Ta dreptate – eu Am să o laud tot mereu, În toate zilele pe care, În lume, viața mea le are.

Psalmi 38:22

Vino în ajutorul meu Și-astfel izbândă voi avea, O, Doamne, Mântuirea mea!

Psalmi 55:23

Tu Doamne, îi vei omorî Și-n groapă îi vei pogorî, Pentru că toți cei însetați De sânge, nu vor fi cruțați, Iar cei cari înșelători sânt N-au să trăiască pe pământ, În pace, nici o jumătate Din zilele ce le-au fost date. Dar iată că în Tine, eu Mi-am pus încrederea, mereu!

Psalmi 68:20

El, pentru-ntregul Său popor, E Domnul izbăvirilor. De grijă, El o să ne poarte Și-apoi ne va scăpa de moarte.

Psalmi 88:1

O, Domn al mântuirii mele, Zile și nopți, în clipe grele, La Tine strig neîncetat, Pentru că Tu m-ai ascultat!

Isaia 12:2

Iată că Domnul Dumnezeu E izbăvirea mea, mereu. Mă-ncred în El și pot să zic Că nu am teamă de nimic. Domnul este a mea tărie Și pricina de bucurie. Pricini de laudă, mereu, Îmi e al nostru Dumnezeu, Pentru că S-a milostivit Și mântuire am primit.

Isaia 45:17

Dar Israelul, negreșit, De Domnul fi-va mântuit, Iar mântuirea Lui, se știe Că, dăinuiește pe vecie.

Езекиел 33:8

Când celui rău, Eu am să-i zic: „Tu ai să mori!”, însă nimic Nu-i spui, ca să-l întorci apoi, Din a lui cale rea, ‘napoi, Răul acela – negreșit – Piere căci e nelegiuit, Dar al lui sânge, să știi bine Că îl voi cere de la tine.

Daniel 9:16

Doamne, în marea-Ți îndurare, Abate-a Ta mânie mare Și-urgia care a lovit Ierusalimul și-a venit Asupra muntelui Tău sfânt. Păcatele multe ne sânt. Din pricina păcatelor Și a nelegiuirilor Pe cari părinții le-au făcut, Ierusalimul a căzut Și-al Tău popor e de ocară Printre cei cari îl înconjoară.

Daniel 9:7

Tu Doamne, însă, ne-ncetat, Doar drept a fi, Te-ai arătat. A noastră față se cuvine Ca să se umple de rușine. Toți cei ce-n Iuda sunt aflați, Să se simțească rușinați. Cei din Ierusalim la fel, Precum și cei din Israel, Fie că sunt apropiați, Fie că sunt îndepărtați Pentru că Tu i-ai izgonit În lume, când au săvârșit Fărădelegi și-s arătați, Față de Tine, vinovați!

Osea 4:2

Strâmb numai, jură fiecare Și minte cu nerușinare, Omoară și năpăstuiește, Căci nici o teamă nu vădește.

Habacuc 3:18

În Domnul tot mă bucur eu! Al mântuirii Dumnezeu Îmi este El și pe vecie În El avea-voi bucurie!

Fapte 18:6

Și în batjocură-l luau. Pavel, atunci, și-a scuturat Haina, de praf, și-a cuvântat: „Al vostru sânge o să cadă, Pe capul vostru. Să se vadă Că sunt curat! De-acum, mereu, La Neamuri, mă voi duce eu.”

Fapte 20:26

De-aceea, vă mărturisesc Că azi, curat, eu mă simțesc, De-al vostru sânge, fraților – Deci, de sângele tuturor –

Romani 10:3

Întrucât ei n-au cunoscut, În tot ceea ce au făcut, Neprihănirea cea pe care Domnul o dă, la fiecare. Au căutat, cu osebire, Să-și facă o neprihănire A lor și-atunci, nu s-au supus Neprihănirii cari, de sus, Venit-a, de la Dumnezeu.