Psalmi 42:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Sufletu-mi e plin de mâhnire – O, Doamne – și de-aceea eu La Tine mă gândesc mereu, De pe pământul cel pe care Țara Iordanului îl are, De la Hermon și negreșit Din muntele, Mițear, numit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁶ Dumnezeul meu, sufletul meu se mâhnește înăuntrul meu. De aceea îmi amintesc de Tine, din țara Iordanului și a Hermonului, din muntele Mițar.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ și Dumnezeul meu!” „Sufletul meu este afectat în mine. Așa îmi amintesc de Tine, din țara Iordanului, din înălțimile Hermonului și din muntele Mițar.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăși îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea și Dumnezeul meu!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule, de aceea la Tine mă gândesc din țara Iordanului, din Hermon și din muntele Mițear.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Dumnezeul meu, sufletul meu este mâhnit înăuntrul meu, de aceea îmi aduc aminte de tine din țara Iordanului și a Hermonului, din muntele Mițear.

Psalmi 42:6 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 17:22

David, atuncea, a făcut Așa precum i s-a cerut, Trecând Iordanul, de îndată – Urmat fiind de a lui ceată – Încât când zorii s-au ivit, Erau cu toți, la loc ferit.

2 Samuel 17:27

Când la Mahanaim sosise David, în fața lui venise Feciorul lui Nahaș. De fel, Din Raba lui Amon, e el. A mai venit Machir, cel care Pe Amiel, părinte-l are Și-n Lodebar a locuit. Și Barzilai a mai venit – Din Roghelim el se trăgea Și Galaadit se dovedea.

Psalmi 133:3

Este ca roua cea pe care Numai Hermonul o mai are, Ca roua care – bunăoară – Iată că din Sion pogoară, Căci doar acolo, Dumnezeu Dă binecuvântări mereu Și slobozește apa vie, A vieții, pentru veșnicie.

Psalmi 22:1

O Doamne, Dumnezeul meu, De ce acum – în ceasul greu – M-ai părăsit, Te-ai depărtat, În ajutor Tu nu mi-ai stat Și n-ai luat seama la cele Cari fost-au plângerile mele?

Psalmi 43:4

Atunci, încredințat eu sânt, Că urc pân’ la altarul care, Al nostru Dumnezeu îl are, Căci Dumnezeu mi-e bucurie Și totodată veselie. Cu harfa, am să-I cânt mereu, Doar laude, lui Dumnezeu!

Psalmi 43:5

Suflete-al meu, de ce gemi, oare, Mâhnit și plin de întristare? Pune-ți nădejdea-n Dumnezeu, Căci iar am să Îl laud eu. El este mântuirea mea Și Domn îmi e, de-asemenea.

Psalmi 61:2

Din capătul pământului, Către înaltul cerului, Privesc cu inima mâhnită Și strig: „Pe stânca întărită Așează-mă, o, Domnul meu! La ea, nu pot să ajung eu, Pentru că stânca – văd prea bine – E prea înaltă pentru mine!

Iona 2:7

Când îmi tânjea sufletu-n mine, Aminte mi-am adus de Tine Și rugăciunea mea curată A fost, din mare, înălțată, Până la Templul Tău cel sfânt.

Matei 26:39

Apoi, puțin, S-a-ndepărtat, S-a prăbușit și S-a rugat: „Tată, iată a Mea dorință: Te rog, dacă e cu putință, Îndepărtează ăst pahar, Ce Mi-a fost dat, de Mine; dar, Nu vrerea-Mi fie-nfăptuită, Ci voia-Ți, vreau a fi-mplinită.”

Matei 27:46

În ceasu-al nouălea, acei, Care lângă Iisus erau – Soldați, sau cei care treceau Pe-acolo, doar din întâmplare – Îl auziră strigând tare, Parcă să-nfrunte-ai vremii ani: „O, Eli Lama Sabactani!” Cuvintele care s-au spus, Pe cruce, de către Iisus – În al durerilor ceas greu – Înseamnă: „Dumnezeul Meu, Oare, de ce M-ai părăsit?”