Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 38:12 - Biblia în versuri 2014

12 Cei care vor să mă omoare Îmi întind curse la picioare; Cei ce-mi voiesc nenorocirea, Cu răutăți doar, umplu firea Și toată ziua se vădesc Cum că înșelăciuni urzesc.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

12 Cei ce încearcă să-mi ia viața îmi întind curse; cei ce-mi doresc răul vorbesc cu răutate și toată ziua se gândesc numai la înșelătorii.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Oamenii care urmăresc să îmi ia viața, mă ochesc. Aceia care îmi doresc răul, discută despre sfârșitul meu; și în fiecare zi concep numai înșelătorii.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Cei care mă iubesc și prietenii mei stau [departe], din cauza rănii mele, și apropiații stau deoparte.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Cei ce vor să-mi ia viața își întind cursele, cei ce-mi caută nenorocirea spun răutăți și toată ziua urzesc la înșelătorii.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Căci cei ce caută sufletul meu mi‐au întins curse, și cei ce caută nenorocirea mea vorbesc lucruri pierzătoare și cugetă planuri toată ziua.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 38:12
18 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

El a făcut ca frații mei, De mine, să fugă și ei. Ai mei prieteni s-au răcit,


Ca și un leu în vizuină, Pândește, așteptând să vină Omul care-i nenorocit Și-n lațul ce l-a pregătit, Are să-l prindă, de îndat’.


Aceia cari mă dușmănesc Curse-mi întind, dar am ținut Poruncile, cum ai cerut.


Niște-ngâmfați mă urmăresc: Curse și lațuri îmi întind, În care vor ca să mă prind. De-a lungul drumurilor mele, Oameni-acei întind rețele Și-mi pun capcane, ne-ncetat.


Mă scapă de cursa pe care Cei răi mi-o-ntind, fără-ncetare! Mă scapă de piedica lor!


Ca pe un mort, toți m-au uitat Și sunt ca vasul sfărâmat.


Nicicând, ei nu vorbesc de pace, Ci să urzească doar, le place, Înșelăciune și ocară, Față de oamenii din țară Care se-arată liniștiți.


Mereu să fie înfruntați Și să rămână rușinați Aceia care mă pândesc Și să-mi ia viața urmăresc! Să dea-napoi și să roșească Cei care moarte-au să-mi dorească!


Vrăjmașii mei, nerăbdători, M-au întrebat: „Când ai să mori? Sfârșească-ți-se zilele, Ca să îți piară numele!”


Niște străini s-au adunat, În contra mea s-au răsculat Și viața mea o urmăresc. Oameni-aceștia nu gândesc Și nu se tem de Dumnezeu.


Căci iată, râvna Casei Tale Mă macină pe a mea cale Și-n urmă, cade peste mine Ocara ce țintește-n Tine.


Ochi-mi se scurg, de suferință Și se topește-a mea ființă. Plin de durere, zac și gem Și-n toate zilele Te chem. Îmi întind mâinile spre Tine, Sperând să-Ți amintești de mine!


Frații, pe fratele sărac, Îl vor urî; deci, de pe plac Nu le e fraților defel, Cu-atât mai mult atunci, de el, Prietenii se depărtează! El, către ei, se îndreptează Cu vorbe rugătoare dar, Nu-l iau în seamă și dispar.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ