Psalmi 26:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Locașul Casei Tale, eu, Știi bine, că-l iubesc mereu, Precum iubesc locul în care Se află slava Ta cea mare.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁸ Doamne, eu iubesc Casa în care locuiești și locul unde se află gloria Ta.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Doamne, eu iubesc casa în care locuiești Tu și locul unde este găzduită gloria Ta!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Doamne, iubesc spațiul casei tale, locul în care locuiește gloria ta!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Doamne, eu iubesc locașul Casei Tale și locul în care locuiește slava Ta.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ Doamne, iubesc locașul casei tale și locul locașului slavei tale.

Psalmi 26:8 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 15:25

David, către Țadoc, a spus: „Chivotul, vreau să fie dus Iar, în cetate, înapoi. Dacă voi căpăta, apoi, Trecere-n fața Domnului, Voiesc să văd, chivotul Lui, La locul său, unde a stat Cât, în cetate, m-am aflat. Dacă se-ndură Dumnezeu, Aici mă voi întoarce eu.

1 Cronici 29:3

Din dragostea ce o nutresc Casei lui Dumnezeu, doresc Să îi dau aurul curat Și-argintul ce l-am adunat, Afar’ de ce am pregătit Spre-a fi locașul sfânt zidit.

2 Cronici 5:14

Preoții care se aflau, Atunci, în Casă, nu puteau Să facă slujba Domnului, Din pricină că slava Lui Venită-n nor, s-a răspândit Și totul fost-a-nvăluit.

2 Cronici 7:1

Când Solomon a isprăvit, Această rugă, de rostit, Un foc, din ceruri, a căzut Peste altar și au văzut – Cu toții – cum a mistuit Tot ceea ce a fost jertfit. În urmă, slava Domnului Umplut-a toată casa Lui.

2 Cronici 7:2

Preoții care se aflau, Atunci, acolo, nu puteau Să intre-n Casa Domnului, Din pricină că slava Lui Venită-n nor s-a răspândit Și totul fost-a-nvăluit.

Psalmi 122:9

Și-n liniște, mereu, să stai, Din pricina Casei pe care Al nostru Dumnezeu o are În al tău mijloc înălțată. De fericire necurmată, Parte să ai și-n veșnicie Pacea, asupra ta, să fie.

Psalmi 42:4

Mereu, mi-aduc aminte bine, Iar focul inimii – în mine – Mi-l vărs. Tristeți mă năpădesc, De câte ori îmi amintesc De vremile-n care mergeam În frunte, iar în jur aveam Toți oamenii poporului. Urcam la Casa Domnului, În strigăte de bucurie, De mulțumiri și veselie, Scoase de o mulțime care Se pregătea de sărbătoare.

Psalmi 84:10

O zi, cu Tine, se vădește Că mult mai mult ea prețuiește, Decât o mie, rânduite În altă parte-a fi trăite. În pragul Casei cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Aș vrea, mereu, să locuiesc, Decât să mă adăpostesc În corturi bine pregătite, De răutăți doar locuite!

Isaia 38:20

Că Dumnezeu m-a mântuit! De-aceea, cât voi fi trăit, Din instrumente voi cânta Și-n Casa Domnului voi sta.”

Isaia 38:22

Dar Ezechia l-a-ntrebat: „Ce semn are să-mi fie dat Mie, din partea Domnului, Că pot să merg la Casa Lui?”

Езекиел 3:12

Atuncea, Duhul m-a răpit Și-n urma mea am auzit Vuiete cari făcute sânt De un cutremur de pământ. Îndată, eu am priceput Că zgomotul a fost făcut De slava Domnului, când ea, Din locul în care ședea, S-a ridicat. Am auzit,

Luca 2:46

Din nou. Cetate-au scotocit, Trei zile-n șir. Când L-au zărit, Copilu-n Templu se găsea Și-n jur, învățători, avea. Atent, în mijlocul lor, sta Și vorba, El le-o asculta. Apoi, le-a pus la fiecare, Din cei prezenți, câte-o-ntrebare.

Luca 2:49

El le-a răspuns: „Nu știți că Eu, Trebuie-n casă, la al Meu Tată, să fiu? Ce-ați alergat? Oare, de ce, M-ați căutat?!”