Psalmi 18:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ Săgeți a aruncat: pe loc, Ai mei vrăjmași s-au risipit. Când trăznetele au sporit, Ei au fugit, în graba mare, Voind a căuta scăpare.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁴ Și-a aruncat săgețile și i-a împrăștiat pe dușmani; a trimis fulgerele și i-a pus pe fugă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ Și-a aruncat săgețile și i-a dispersat pe dușmani. A trimis fulgerele și i-a determinat să fugă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Și a tunat din cer Domnul, Cel Preaînalt și-a făcut auzit glasul: grindină și cărbuni de foc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ A aruncat săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei, a înmulțit loviturile trăsnetului și i-a pus pe fugă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ Și‐a aruncat săgețile și i‐a împrăștiat; da, fulgere multe și i‐a risipit.

Psalmi 18:14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 37:4

Apoi, tună cu glasu-I sfânt, Iar fulgerul nu se oprește Atâta timp cât El vorbește.

Iov 37:5

Cu al Său glas tună măreț Și face lucruri fără preț, Neînțelese pentru noi, În măreția lor. Apoi,

Iov 38:35

Ești tu în stare să arunci Fulgere cari să te slujească? Venit-au ele să-ți vorbească, Și ți-au răspuns când le-ai chemat, „Aici suntem! Ne-am prezentat!”?

Iov 6:4

La capăt: iată, m-au străpuns Săgețile lui Dumnezeu. Otrava lor, în trupul meu, Pătrunde-acum; groaza Lui vine Și vâră spaime grele-n mine!

Psalmi 144:6

Cu fulgere, Domnu-i lovește Pe-ai mei vrăjmași și-i risipește! Ascultă Doamne, a mea rugă: Lovește-i cu săgeți, să fugă!

Psalmi 21:12

Din fața ta, necontenit, Ei au să fugă negreșit, Iar tu apoi, biruitor, Cu arcul tragi în urma lor.

Psalmi 29:3

Pe ape, vocea Lui răsună Și tunetele se adună Vorbind cu glasuri răspicate Prin bubuieli nenumărate. Domnul este Acela cari Șade mereu pe ape mari.

Psalmi 29:7

Flăcări de foc – la glasul Lui – Țâșnesc, căci vocea Domnului

Psalmi 77:17

Ploaia părea că-i aruncată În valuri, parcă din găleată, Iar tunetul asurzitor A bubuit în orice nor. Săgeți, apoi, ai azvârlit.

Psalmi 77:18

Tunetul Tău a izbucnit Și-apoi, într-un vârtej de vânt, S-a îndreptat către pământ. Când fulgerul a luminat, Pământul s-a cutremurat.

Isaia 30:30

Domnul va face să-I răsune Mărețu-I glas și Își va pune Brațul ca lumii să se-arate. Popoarele, înspăimântate, Atuncea au să îl zărească, Gata fiind ca să lovească Din mijlocul mâniei Lui, Care-i asemeni focului Mistuitor. De-asemenea, Pe al Său braț îl vor vedea, În mijlocul înecului, În mijlocul furtunii Lui, În mijlocul grindinilor, În mijlocul pietrelor lor.

Ioel 2:11

Tunet, e glasul Domnului, Mergând în fața oștii Lui. Tabăra Lui e foarte mare. De-asemenea e foarte tare Acela care se vădește, Cuvântul, că îl împlinește. A Domnului zi se arată Mare a fi și-nfricoșată. Dar cine poate fi în stare Să suferă acea zi, oare?

Habacuc 3:11

Soare și lună se opresc Pe cer și se adăpostesc Apoi, în locuința lor, Din pricina luminilor Pe cari le răspândesc, pe cale, Săgețile ce-s ale Tale Și pentru strălucirea dată De a Ta suliță-ncercată.

Numeri 24:8

Domnul, de mână, l-a luat Și-apoi, El l-a eliberat, Din al Egiptului ținut. Puternic, astfel, s-a făcut Și a ajuns tăria lui, Precum cea a bivolului. Pe orice neam, îl nimicește, Atunci când i se-mpotrivește. El sfarmă oasele oricui Și-l stinge, cu săgeata lui.

Deuteronom 32:23

Nenorociri am să stârnesc Și-apoi, am să le-ngrămădesc Pe toate, peste-al Meu popor. Săgeți arunc, asupra lor,

Deuteronom 32:42

De a Mea sabie-ascuțită, Le va fi carnea, înghițită. Săgețile ce le trimit – Cu care îi voi fi lovit – De sângele morților lor Precum și de al prinșilor – Din capetele de fruntași Ai celor care-Mi sunt vrăjmași – Vor fi cuprinse de beție, Căci din belșug, el o să fie.

Iosua 10:10

În rândul lor, fără-ndoială, Domnu-a iscat învălmășeală Și-au fost bătuți de Israel. O mare-nfrângere, astfel, Au suferit la Gabaon. Pe drumul către Bet-Horon, Iosua-n urmă i-a gonit; Pân’ la Azeca, i-a lovit Și-nspre Macheda i-a împins.

1 Samuel 2:10

Cei cari sunt ai lui Dumnezeu Vrăjmași, vor tremura mereu, Căci din înaltul cerului, Va arunca tunetul Lui, Asupra lor. Vor fi chemate – În fața Lui – și judecate Chiar și acelea care sânt Margini, pentru acest pământ. Putere, El a revărsat, Mereu, peste-al Său împărat Și-apoi a Unsului tărie ‘Nălțată-n veci, are să fie.”