Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 141:9 - Biblia în versuri 2014

9 Mă scapă de cursa pe care Cei răi mi-o-ntind, fără-ncetare! Mă scapă de piedica lor!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Păzește-mă de cursa pe care mi-au întins-o ei și de capcanele celor ce comit nelegiuiri.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Păzește-mă de capcanele pe care mi le-au pus dușmanii și de acelea instalate de oamenii care comit nedreptatea.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Păzește-mă de lațul pe care mi l-au întins și de cursa făcătorilor de rele!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Păzește-mă de cursa pe care mi-o întind ei și de piedicile celor ce fac răul!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Păzește‐mă de cursa pe care mi‐au întins‐o ei și de capcanele lucrătorilor nelegiuirii.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 141:9
10 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Aceia cari mă dușmănesc Curse-mi întind, dar am ținut Poruncile, cum ai cerut.


Niște-ngâmfați mă urmăresc: Curse și lațuri îmi întind, În care vor ca să mă prind. De-a lungul drumurilor mele, Oameni-acei întind rețele Și-mi pun capcane, ne-ncetat.


Când duhul meu este mâhnit, Tu-mi știi cărarea, negreșit. Cei răi s-au adunat acum Și-o cursă mi-au întins pe drum.


Doamne, spre dreapta Îți rotește Ai Tăi ochii, iar apoi privește! De nimeni nu sunt cunoscut, Orice speranță mi-am pierdut, Căci sunt privit cu nepăsare Și nu mai am nici o scăpare.


Cei care vor să mă omoare Îmi întind curse la picioare; Cei ce-mi voiesc nenorocirea, Cu răutăți doar, umplu firea Și toată ziua se vădesc Cum că înșelăciuni urzesc.


Tare mi-e inima, mereu, În al meu Domn și Dumnezeu. Din instrumente am să-I cânt, Cât voi trăi pe-acest pământ.


Limba le e asemuită Cu sabia cea ascuțită, Iar ale lor cuvinte sânt Precum săgețile în vânt,


A înțeleptului știință Este de mare folosință, Pentru că e izvor de viață, Menit ca din a morții față – Din cursele întinse lui – S-abată pasul omului.


Fă Doamne, ca din a lor casă, Țipete mari, numai, să iasă, Când cetele – de Tine puse – Asupra lor vor fi aduse! Căci ei, o groapă, au săpat, În fața mea și-au căutat, Necontenit, să îmi întindă Lațuri, ca astfel să mă prindă.


De-atuncea, ei au încercat Să Îl pândească, ne-ncetat, Și mulți iscoditori au pus, Să stea în preajma lui Iisus. Aceștia doar se prefăceau Neprihăniți, și căutau, Mereu, capcane a-I întinde – Cu vorbe – ca să-L poată prinde, Voind – mânați de ura firii – Să-L dea-n puterea stăpânirii, Pe mâna dregătorului.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ