Psalmi 14:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ „Dar mințile și-au rătăcit Aceia care-au săvârșit Numai fărădelegi mereu, Căci iată – pe poporul Meu – Ca pâinea îl înghit acum, Și nu Îl cheamă nicidecum Pe Domnul? Nu au nici o teamă?”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Chiar nu înțeleg nimic toți cei ce comit nelegiuiri, de Îmi devorează poporul așa cum mănâncă pâinea și nu-L cheamă pe Domnul?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Oare nu mai au rațiune cei care comit nedreptatea și care mănâncă poporul ca pe pâine, refuzând să Îl cheme pe Iahve?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Oare nu știu toți cei ce săvârșesc fărădelegea, care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine și pe Domnul nu l-au invocat?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Și-au pierdut mintea toți cei ce săvârșesc fărădelegea de mănâncă pe poporul meu cum mănâncă pâinea și nu cheamă pe Domnul?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Oare n‐au pricepere toți lucrătorii nelegiuirii, care mănâncă pe poporul meu cum mănâncă pâine și nu cheamă pe Domnul?

Psalmi 14:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 21:15

De ce trebuie să slujim Aceluia A Tot Puternic? Cine e El? E oare vrednic? Sau ce putem să câștigăm, Când rugăciuni Îi înălțăm?”

Iov 27:10

Care îi este desfătarea? Oare, îi este Dumnezeu? Înalță rugăciuni mereu, Către Acel Atot Puternic?

Psalmi 27:2

Dacă cei răi, în contra mea Înaintează, căci ar vrea Să îmi mănânce carnea, ei – Tocmai prigonitorii mei, Acei care mă dușmănesc – Se clatină, se prăbușesc.

Psalmi 79:6

Pe neamurile din ăst loc, Să Îți verși Tu, mâniile Și peste-mpărățiile Care nu au de Tine teamă Și al Tău Nume nu Îl cheamă.

Psalmi 82:5

Dar ei nimic n-au priceput. Nu știu nimic, căci le-a plăcut Doar întunericul în care S-au rătăcit, fără-ncetare. Prin felu-n care s-au purtat, Fi-va pământul clătinat.

Proverbe 30:14

Sunt oameni care-au fost lăsați Să-nghită pe nenorocit: În loc de dinți, ei au primit Săbii puternic ascuțite, Iar drept măsele, au cuțite.

Isaia 27:11

Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.

Isaia 29:14

De-aceea, iată că voiesc, Pe-acest popor, să îl lovesc Din nou, cu semne minunate Și cu minuni adevărate Cum n-au mai fost nicicând și cari Vor fi din ce în ce mai mari, Astfel încât priceperea – Și-nțelepciunea-asemenea – Ale celor ce se vădeau Precum că înțelepți erau Și pricepuți, în a lui țară, Nu vor mai fi, căci au să piară. Ele, atunci, vor fi pierdute Și se vor face nevăzute.”

Isaia 45:20

„Vă strângeți și v-apropiați Voi, cei care sunteți scăpați Din țările neamurilor! Vă spun, spre știrea tuturor, Că toți cei care își cioplesc Idolii lor se dovedesc Fără pricepere, căci cheamă Un domn care – de bună seamă – Nu poate ca să-i mântuiască Sau sprijin să le dăruiască.

Isaia 5:13

Pe ne-așteptate, o să fie Al meu popor dus în robie. Bogații cari erau în țară, Atunci, de foame au să piară, Iar gloatele nenumărate De sete-ajunge-vor uscate.

Isaia 64:6

Toți am ajuns niște spurcați. Suntem cu toții, necurați. Despre-ale noastre fapte bune, Ajuns-am ca să putem spune Că sunt precum un strai mânjit. Ca frunzele ne-am ofilit Și de nelegiuiri apoi, Ca și de vânt duși suntem noi.

Isaia 64:7

Nu este nimeni cari se teme De Tine, Numele să-Ți cheme. Nimeni nu e să se trezească, De Tine să se alipească. De-aceea, Ți-ai ascuns apoi, Fața și nu mai știi de noi, Încât ne lași ca să pierim În răul ce îl săvârșim.”

Ieremia 10:25

Varsă urgia Ta cea mare Doar peste neamurile care Nu Te cunosc și peste lume Căci ea nu cheamă al Tău Nume. Aceste neamuri îl topesc Pe Iacov și îl nimicesc. Ele îi înghițesc ființa Și îi dărâmă locuința.”

Osea 7:7

Toți ard așa ca un cuptor; Astfel, judecătorii lor Sfârși-vor prin a fi mâncați Și cad toți ai lor împărați. Nici unul nu Mă ia în seamă, Pentru că nimeni nu Mă cheamă.

Amos 8:4

Lucrul acest să-l ascultați Voi toți, cei care îl mâncați Pe cel sărac și-i prăpădiți Pe cei ce sunt nenorociți!

Romani 1:28

Fiindcă nu au căutat, Pe Dumnezeu, de-a-L fi păstrat În conștiința lor, mereu, Au fost lăsați, de Dumnezeu, În voia minții lor stricate, Nelegiuite, blestemate, Și astfel, fost-au săvârșite Lucruri ce nu-s îngăduite.

Galateni 5:15

Dar dacă voi vă tot mușcați Și-unii pe alții vă mâncați, Seamă luați, ca să nu fiți – Unii, de alții – nimiciți.”