Psalmi 139:2 - Biblia în versuri 2014

² Când mă ridic sau când stau jos, Tu-mi pătrunzi gândul, ne-ndoios.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

² Tu știi când stau jos și când mă ridic și, de departe, îmi cunoști gândurile.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Știi când stau jos și când mă ridic. De la mare distanță, Tu îmi cunoști gândurile.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² știi când mă așez și când mă scol; pătrunzi de departe intențiile mele;

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² știi când stau jos și când mă scol și de departe îmi pătrunzi gândul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² cunoști șederea mea și scularea mea; îmi pricepi gândul de departe.

Psalmi 139:2 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 16:13

Agar, Numelui Domnului, I-a spus – precum putea ea crede – „Tu ești Acel care mă vede. Căci iată, cu adevărat, Acuma mi s-a arătat – Din spate – Cel ce a trecut, Care, pe mine, m-a văzut!”

2 Regi 19:27

Dar Eu știu, însă, când stai jos, Când ieși sau intri, ori furios – În contra Mea – te-ai arătat.

2 Regi 6:12

Un slujitor a zis, astfel: „Află că nimeni dintre noi, Nu merge a vorbi apoi, Cu împăratul cel pe care Poporul Israel îl are. Israeliții au, cu ei, Pe un proroc: pe Elisei. El știe ceea ce vorbești, Chiar și atunci când te găsești, Sus, în odaia de culcare. Apoi, cuvintele pe care Tu le-ai rostit, le spune-ndat’, Celui ce este împărat Peste poporul Israel. În felu-acesta, află el, Tot ceea ce ai plănuit.”

Psalmi 44:22

Din a Ta pricină apoi, Înjunghiați ne aflăm noi, În fiecare zi. Vedem Că precum oile suntem, Ce-s duse la măcelărie Urmând tăiate ca să fie.

Psalmi 56:8

Tu numeri pașii vieții mele, Căci eu, un călător doar, sânt, Cari pribegește pe pământ. Adună lacrimile mele, Într-un burduf. Nu-s scrise ele, În cartea Ta? Iată, toți cei

Psalmi 94:11

Deșertăciunea gândului Aflat în mintea omului E cunoscută, tot mereu, De către Domnul Dumnezeu.

Proverbe 15:3

Prezenți, ochii lui Dumnezeu, În orice loc vor fi, mereu; Nimeni – bun, rău – de a Sa față, Ascuns nu este. Pom de viață,

Isaia 37:28

Dar Eu știu, însă, când stai jos, Când ieși sau intri, ori furios – În contra Mea – te-ai arătat.

Езекиел 11:5

Atunci, din ‘naltul cerului, Căzut-a Duhul Domnului Asupra mea și a vorbit: „Spune: „Așa a glăsuit Domnul: „Deci zis-ai în ăst fel, Tu, casă a lui Israel! Dar iată că Eu știu, prea bine, Ceea ce-n gând, vouă, vă vine!

Езекиел 38:17

Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Nu despre tine, bunăoară, Eu am vorbit, odinioară, Prin robii Mei care-au venit Și-n Israel au prorocit, Mulți ani, spunând oamenilor Că te aduc în contra lor?

Zaharia 4:10

Cine-i cel cari disprețuiește Ziua care se dovedește A fi mai slabă, când știut Este că-i zi de început? Iată, cei șapte au să fie, Mereu, doar plini de bucurie, Privind la cumpăna pe care, Zorobabel, în mâini, o are. Cei șapte-s ochii Domnului. Pe-ntinderea pământului, Cutreieră neobosiți, Fiind mereu, neadormiți.”

Matei 9:4

Iisus, îndată, i-a văzut, Gândul ascuns, le-a cunoscut Și-a spus atunci: „De ce aveți Voi, gânduri rele? Ce credeți

Luca 9:47

Gândul, le-a cunoscut Iisus, Și-un copilaș, El le-a adus:

1 Corinteni 4:5

De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.

Deuteronom 31:21

Atuncea când va fi lovit De multe rele, negreșit, Cântarea pe cari o vei scrie, Drept martoră, are să-Mi fie. Nicicând, ea nu va fi uitată – Ci dimpotrivă – învățată De toți acei urmași pe care Neamul lui Israel îi are – Va fi în gura tuturor, Ca martoră-mpotriva lor, Căci nimenea, putere, n-are Să o îngroape în uitare. Cunosc acest popor: am știre – Chiar astăzi – despre-a lui pornire, Mai înainte să-l fi dus În țara pe care am spus – Când am jurat, părinților – Că o voi da ăstui popor.”