Psalmi 125:3 - Biblia în versuri 20143 Toiagul cel de cârmuire Al răutății, peste fire, Nu va rămâne ne-ncetat, În moștenirea ce s-a dat Celor cari sunt neprihăniți, Ca să nu fie ispitiți, Vreodată, de nelegiuirea La care e supusă firea. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească3 Căci sceptrul răutății nu va rămâne peste moștenirea celor drepți, ca nu cumva cei drepți să-și întindă mâinile spre nedreptate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20183 Toiagul celui rău nu va conduce pe cei corecți – pentru ca oamenii corecți să nu își întindă mâinile spre nedreptate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20203 Sceptrul celui nelegiuit nu va rămâne peste moștenirea celor drepți, ca nu cumva cei drepți să-și întindă mâinile spre nelegiuire. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu3 Căci toiagul de cârmuire al răutății nu va rămâne pe moștenirea celor neprihăniți, pentru ca cei neprihăniți să nu întindă mâinile spre nelegiuire. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19313 Căci toiagul răutății nu se va odihni pe sorțul celor drepți, ca cei drepți să nu‐și întindă mâinile la nelegiuire. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Nu v-a ajuns nici o ispită, Cari să nu fie potrivită, După puterea omenească, Iar Domnul o să vă ferească Și nu va-ngădui să fiți, Peste putință, ispitiți, Pentru că Domnul Dumnezeu Se-arată credincios, mereu. Când a lăsat El, o ispită, Alături, fost-a pregătită Și calea de-a ieși din ea. Putere, astfel, veți avea – Și, totodată, și răbdare – Ca să ieșiți din încercare.”
Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.
Cu ochii tăi, tu ai văzut Că azi, în mână, te-am avut. Iată că Domnul te-a lăsat, În mâna mea, dar te-am cruțat, Deși ai mei m-au sfătuit Să te omor. Eu n-am voit Să fac așa cum mi-au cerut, Deși ușor aș fi putut. Le-am zis atuncea: „Nu pot eu, Să-i fac vreun rău domnului meu, Cari este unsul Domnului. N-am să m-ating, de viața lui.”