Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Psalmi 106:7 - Biblia în versuri 2014

7 Când în Egipt au locuit, Părinții noști’ nu s-au gândit La semnele ce le făceai Și la-ndurarea ce-o aveai Față de ei. Răuvoitor, Precum și neascultător – La Marea Roșie aflat – Poporul nost’ s-a aratat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

7 În timp ce erau în Egipt, strămoșii noștri n-au ținut cont de minunile Tale. Ei nu și-au amintit de mulțimea îndurărilor Tale, și s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roșie.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 În timp ce erau în Egipt, strămoșii noștri nu au luat în considerare minunile Tale. Ei nu au păstrat în mintea lor mulțimea intervențiilor Tale care demonstrau bunătatea Ta; și s-au revoltat când au ajuns la mare: la Marea Roșie.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Părinții noștri, în Egipt, n-au înțeles minunile tale, nu și-au amintit de mulțimea îndurărilor tale, ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roșie.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Părinții noștri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale, nu și-au adus aminte de mulțimea îndurărilor Tale și au fost neascultători la mare, la Marea Roșie.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Părinții noștri n‐au înțeles lucrurile tale minunate în Egipt; nu și‐au adus aminte de mulțimea îndurărilor tale, ci s‐au răsculat la mare, la Marea Roșie.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Psalmi 106:7
19 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Să v-amintiți semnele Lui, Minunile înfăptuite Și judecățile rostite,


Pentru că El Și-a amintit De legământ și a vădit Că este plin de îndurare.


Dar eu, prin marea-Ți îndurare, Pot ca să intru-n casa Ta Și să mă-nchin, cu frică mare, În sfântu-Ți Templu, când voi sta.


Doamne, arată-mi îndurare, În bunătatea ta cea mare! Milă, Te rog Doamne-a avea, Să ștergi fărădelegea mea!


Au dat uitării lucrul Lui; De-asemeni, ale Domnului Minuni – ce li s-au arătat – În mare grabă le-au uitat.


De-a Lui putere, nimenea – În urmă – nu-și mai amintea. Nu-și aminteau că i-a păzit Și de vrăjmași i-a izbăvit.


„Până când oare, proștilor, Prostia doar o s-o iubiți? Iar voi cei cari batjocoriți, Când încetați a vă plăcea Batjocura, și-asemenea, Nebunii când au să sfârșească, Știința, să o mai urască?


Cu toate că multe-ai văzut, Seamă de ele, n-ai ținut Urechi deschise ai vădit, Însă nimic n-ai auzit.


Ei de pricepere-s lipsiți Și nu-nțeleg. Le sunt lipiți Ochii, să nu poată să vadă, Și inima, ca să nu creadă Și să nu poată a alege Ce trebuie a înțelege.


„Toată-ndurarea Domnului Și-asemenea faptele Lui – Ce-au fost făcute pentru noi, Eu am să le vestesc apoi. Voi spune ce bun a fost El Cu casele lui Israel, Căci arătat-a îndurare Și dragoste nespus de mare.


Dacă pe cineva mâhnește, În urmă iar îi dăruiește – În bunătatea Lui cea mare – Nemărginita-I îndurare.


Eu, doar în pilde, le-am vorbit, Căci chiar de-aud, n-au auzit, Și chiar de văd, tot să nu vadă, Să nu-nțeleagă, să nu creadă; La Dumnezeu, să nu revină Ca să le ierte a lor vină.”


De-aceea zic, acuma, iată, Către voi care, altădată, Neamuri, prin naștere, erați Și, împrejur, n-ați fost tăiați, De către cei care se cheamă Că, împrejur – de bună seamă – Tăiați, în carnea trupului, Au fost, de mâna omului:


Aminte să-ți aduci, mereu Că ai fost rob, dar Dumnezeu, Din al Egiptului ținut, Te-a scos și, liber, te-a făcut, Pentru că te-a răscumpărat. De-aceea, astăzi, eu ți-am dat Astă poruncă. S-o păzești Și ne-ncetat să o-mplinești.


Dar Domnul, minte, nu va dat Ca tot ceea ce s-a-ntâmplat Să înțelegeți; nu aveți Nici ochi cu care să vedeți; Și nici urechi de auzit, Voi, până astăzi, n-ați primit.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ