Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Proverbe 31:9 - Biblia în versuri 2014

9 Deschide-ți gura: cu dreptate Să judeci și să le faci toate; Să-l aperi pe nenorocit Și pe cel care e lipsit.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără drepturile celui sărac și nevoiaș.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Vorbește astfel și judecă în mod corect. Apără drepturile celui exploatat și defavorizat!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, ia partea celui umil și a celui nevoiaș!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Deschide‐ți gura, judecă cu dreptate, și fă dreptate celui sărac și nevoiaș.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Proverbe 31:9
30 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

David – cât fost-a împărat În Israel – a judecat Și-apoi, dreptate, a-mpărțit Poporului, necontenit.


Pe cel sărac îl ajutam, Iar pe orfan îl sprijineam.


Dreptate vreau să faceți voi, Orfanului și celui care S-a dovedit slab, din născare. Dreptate-i dați, săracului Și-apoi nenorocitului.


I-e scârbă unui împărat, Să facă rău, căci ne-ncetat, Scaunul său de cârmuire E tare prin neprihănire.


Privirea împăratului Ce șade pe-al dreptății tron, Va risipi – precum un zvon Piere-n uitare – orice rău Se va ivi în jurul său.


Cerințele săracilor, Cel bun, mereu, le-a priceput, Însă cel rău nu le-a văzut.


Necontenit, să încercați A face bine! Căutați Dreptatea doar! Să-i ocrotiți Pe cei care sunt asupriți! Dreptate dați orfanilor, Și scut să fiți văduvelor!”


Mai marii tăi sunt răzvrătiți Și sunt cu hoții însoțiți. Doar mitei, ei îi sunt supuși Și doar de pofte sunt conduși. Orfanul n-are ce să cate La ei, căci nu îi fac dreptate. Nici pricinile văduvei Nu pot s-ajungă pân’ la ei.


Vor fi făcute cu dreptate. Săracii țării au să cate Dreptatea Lui. Cei oropsiți Și cei ce sunt nenorociți, Neprihănire-o să găsească În tot ce o să hotărască. De-al Său cuvânt va fi lovit Întreg pământul, negreșit, Și-n urmă, cu a Lui suflare, Va nimici pe-acela care A fi om rău se dovedește.


„Casă-a lui David! Domnul Sfânt Îți spune-acum, acest cuvânt: „Dreptate, faceți – de îndat’ – Din zorii zilei, ne-ncetat! Scăpați-l pe cel asuprit, De cel care l-a prigonit, Ca nu cumva, altfel, să vie Asupră-vă a Mea mânie, Să se aprindă ca un foc Și-apoi să spulbere ăst loc, Din pricina răului care Îl săvârșiți, fără-ncetare!


Domnul a zis: „Când judecați, Dreptatea să o apărați! Scăpați pe cel ce-i asuprit, De cel de cere-i prigonit! De văduve, vă-ngrijiți voi, De-orfani și de străini apoi. Să îi vegheați, să-i ocrotiți Și nicicând să nu-i chinuiți! Sângele cel nevinovat, Să nu fie, de voi, vărsat!


„Iată, vin zile” – Domnu-a zis – „În care, precum am promis, Odrasla cea neprihănită Are să-i fie dăruită Lui David. El va-mpărăți În țară și va împărți Dreptatea, căci în ce va spune, Va arăta înțelepciune.


Se-ngrașă, fără încetare, Și pun grăsimi strălucitoare Pe ei. Mai au o trăsătură: În rău, întrec orice măsură. Nu țin la pricina pe care Orfanul, de la ei, o are, Ca astfel să le meargă bine. Nu fac – așa cum se cuvine – Dreptate celor ce-s lipsiți, Pentru că sunt nelegiuiți.”


De-aceea iată, domnul meu, Sfatul pe care ți-l dau eu: Capăt să pui păcatelor, Precum și făr’delegilor Pe care tu le săvârșești! Neprihănit doar, să trăiești! Ai milă de nenorociți, De cei care sunt asupriți Și poate ai să reușești Ca fericirea să-ți lungești!”


Să nu faceți, la judecată, Vreo nedreptate, niciodată: Pe cel sărac, să nu-l priviți La față, ca să-i părtiniți, În schimb, pe toți aceia cari Sunt dintre oamenii cei mari; După dreptate, căutați, Pe toți ca să îi judecați.


„Așa a zis Acel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Faceți cu-adevărat dreptate! Purtați-vă cu bunătate Și să arete fiecare, Aproapelui său, îndurare!


Saltă acum! Te veselește Tu, fiică a Sionului! Fiica Ierusalimului Saltă și tu, de veselie, Și strigă-acum, cu bucurie! Iată-L pe Împărat că vine Și se apropie de tine! Iată-L, El e neprihănit! Vine biruitor, smerit! El se apropie de tine! Călare, pe măgar, El vine! Pe mânzul măgăriței, iată, Venind spre tine, se arată!


La voi și nu mai judecați Doar după-nfățișare, toate, Ci judecați după dreptate.”


Am dat apoi – precum se știe – Poruncă, la acei pe care, Judecători, poporu-i are, Și-am zis: „Voiesc să judecați, Doar cu dreptate, pe-ai voști’ frați. Să judecați dar, cu dreptate, Mereu, între frate și frate, Și între frate și străin.


Tu ai iubit neprihănirea Și ai urât nelegiuirea; Tocmai de-aceea, Dumnezeu Te-a uns, cu untdelemn, mereu. Ăst untdelemn, de bucurie, Cu mult mai mult, Îți e dat ție, Decât e cel ce a fost dat Prietenilor Tăi, vreodat’.”


Apoi – la fel ca într-un vis – Mi-a apărut cerul deschis Și un cal alb, eu am zărit. Acela cari l-a călărit, „Cel credincios” este chemat, Precum și „Cel adevărat”. De El, sunt toate, judecate, Căci El se luptă cu dreptate.


Când Ionatan s-a întâlnit, Cu Saul, bine a vorbit De David și a cuvântat: „Să nu faci tată, vreun păcat, Față de David, robul tău, Căci nu ți-a făcut nici un rău. Ba dimpotrivă, pentru tine, Lucrat-a doar spre al tău bine.


Dar Ionatan l-a întrebat: „De ce anume-i vinovat? Spune-mi te rog, ce ai văzut? Ce fapte rele, a făcut, Încât acuma, bunăoară, Trebuie David, ca să moară?”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ