Proverbe 18:19 - Biblia în versuri 201419 Cei ce-s ai nedreptății frați, Mai greu sunt de-a fi câștigați, Decât cetatea întărită, Iar cearta, greu, le e oprită, Cum greu e să dezăvorești Odăile împărătești. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească19 Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât o cetate fortificată, iar neînțelegerile sunt ca porțile închise ale unei cetăți. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201819 Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât un oraș fortificat; și neînțelegerile sunt (greu de depășit) ca porțile închise ale unui oraș. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202019 Fratele învinovățit este mai [rău] decât o cetate întărită și discordiile sunt ca zăvoarele unui palat. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu19 Frații nedreptățiți sunt mai greu de câștigat decât o cetate întărită și certurile lor sunt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193119 Un frate jignit este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile acestea sunt ca zăvoarele unei cetățui. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
În urmă, Absalom s-a dus, La slujitorii săi, și-a spus: „Luați cu toții seama bine Și să priviți, mereu, la mine! Amnon – la tunsul oilor – E așteptat, la Bal-Hațor. Când are să se veselească, Iar vinul o să-l amețească, Eu vă voi zice-atunci: „Săriți, Asupra lui, și îl loviți!” Grabnic atunci, veți sări voi Și îl veți omorî apoi. Să nu vă temeți, de nimic! Fiți tari, cu inimă, vă zic!”
Poporul a băgat de seamă Precum că nu e ascultat De către noul împărat, Și astfel a răspuns, apoi: „Ce parte, oare, avem noi, Cu David – cu acela care Părinte, pe Isai, îl are? Nu moștenim nimic, cu el! La corturi, meargă Israel! David să-și vadă de-a lui casă, Iar tu, în pace-acum, ne lasă!” Astfel, poporul a plecat Și pe la corturi s-a-nturnat.
Când Eliab a auzit, În ce fel, David a vorbit, Îndată s-a și mâniat Pe el și-apoi, l-a întrebat: „De ce te-ai pogorât la noi, Și-ai părăsit turma de oi, Pe cari, tata ți-a-ncredințat-o? În grija cui, oare-ai lăsat-o? Sau singură e în pustie? Cunosc eu bine-a ta mândrie Și răutatea cea pe care Inima ta, numai, o are! Te-ai pogorât, doar că ai vrut Ca lupta, să o fi văzut!”