Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Proverbe 15:4 - Biblia în versuri 2014

4 O limbă dulce se vădește; Dar multe suflete zdrobește O limbă care e stricată.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

4 O limbă vindecătoare este un pom al vieții, dar o limbă în care este perfidie zdrobește duhul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Limba care determină însănătoșirea este un pom de viață; dar limba care vorbește într-un mod dăunător afectează negativ spiritul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Limba calmă este un pom al vieții, dar perversitatea ei zdrobește sufletul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Proverbe 15:4
15 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Iată că sunt nenorocit, De lipsuri grele încolțit. Inima mea a fost lovită Și-n piept îmi zace-acum zdrobită.


Gura celui neprihănit Izvor de viață-i, negreșit; Dar gura celor răi, se știe Că e izvor de silnicie.


Când ușuratic vă vorbește Un om, acela vă rănește Ca sabia cea ascuțită; Dar vorba, de-nțelept rostită, O să aducă vindecare.


Prezenți, ochii lui Dumnezeu, În orice loc vor fi, mereu; Nimeni – bun, rău – de a Sa față, Ascuns nu este. Pom de viață,


Netotul doar dispreț i-arată Tatălui său care ar vrea Învățătură să îi dea; Acela însă e deștept Și tot mereu mai înțelept, Care ia seama la mustrare.


Cuvintele prietenoase, Sunt ca un fagure de miere: Dulci, dătătoare de putere, Dau sănătate trupului Și îndulcesc sufletul lui.


Duhul, pe om, îl sprijinește De câte ori omul bolește; Dar duhul când e întristat, De cine fi-va ridicat?


Vorbele celor ce bârfesc, Dulci prăjituri se dovedesc, Căci îi coboară, omului, Până-n adâncul trupului.


Vorbele celor ce bârfesc, Drept prăjituri se dovedesc, Căci îi coboară omului, Până-n adâncul trupului.


Ea e asemeni unui pom De viață, pentru cel ce-o ia; Iar cine-a pus mâna pe ea, Se cheamă că e fericit.


„Dar pentru cel care se teme De al meu Nume-n orice vreme, Va răsări deasupra firii Doar Soarele neprihănirii. Tămăduirea – veți vedea – Sub aripa Lui va ședea. Atuncea, voi o să ieșiți Și bucuroși o să săriți Asemenea vițeilor Care-au ieșit din grajdul lor.


Dacă-i învață cineva, Apoi, pe oameni, altceva – Învățături deosebite De cele propovăduite De către noi – și, îl vezi bine, Precum că el nu se va ține De-nvățătura Domnului Iisus, și de cuvântul Lui Care, evlavie, apoi, O să aducă, peste noi,


Cel care are urechi bune, S-asculte-atent ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată, Celui ce-nvinge: acel om Primi-va, din al vieții pom – Aflat în rai, la Dumnezeu – Dreptul de-a se-nfrupta, mereu.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ