Proverbe 13:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Când o dorință s-a-ntrupat, Sufletul este îndulcit; Dar cel nebun, nesocotit, Urăște, în cugetul său, Gândul de-a renunța la rău.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁹ O dorință împlinită este dulce sufletului, dar pentru cei nesăbuiți, a te întoarce de la rău, este o urâciune.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ O dorință satisfăcută este dulce sufletului; dar cei nebuni urăsc îndepărtarea de ce este rău.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Dorința împlinită este desfătare pentru suflet, dar este lucru abominábil pentru cei nesimțiți îndepărtarea de rău.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Împlinirea unei dorințe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Dorința împlinită este dulce sufletului, dar pentru nebuni e o urâciune să se depărteze de rău.

Proverbe 13:19 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 1:48

Și în auzul tuturor, Le zise slujitorilor: „Mă ascultați! Domnul, pe care, Neamul lui Israel Îl are, Să fie binecuvântat În veci, pentru că El mi-a dat, Azi, un urmaș care să fie, Pus pe-al meu scaun de domnie, Și pentru că, viață, mi-a dat, Să-l văd, în locu-mi, așezat!”

Iov 28:28

Sfârșind, omului, i-a vorbit: „Iată ce am descoperit În urma cercetării, Eu: Doar frica pentru Dumnezeu E-adevărata-nțelepciune. Să faci, mereu, doar lucruri bune, Și relele le-ndepărtează: Ăst fapt, pricepere-nsemnează.”

Psalmi 34:14

Îndepărtează pasul tău – Neîncetat – de tot ce-i rău, Caută pace a avea Și-aleargă-ntr-una, după ea!

Psalmi 37:27

De rău, mereu, să te ferești. Al tău țel binele să fie. Așa doar ai să dăinuiești În pace-n țară, pe vecie;

Proverbe 13:12

O inimă se-mbolnăvește, Dacă mereu i-e amânată Nădejdea care i-a fost dată; Dar o dorință împlinită, Drept pom de viață-i socotită.

Proverbe 13:18

Rușine doar și sărăcie, Drept parte dată va să fie, Celor ce leapădă certarea; Cel care-n seamă ia mustrarea, În cinste este așezat.

Proverbe 13:20

De cu-nțelepții te-nsoțesti, Și tu ai să te-nțelepțești; Dar cel care se însoțește Doar cu nebunii, rău trăiește.

Proverbe 16:17

Neprihănitul e dator Să își păzească-al său picior De rele; sufletu-și păzește Cel care calea-și îngrijește.

Proverbe 16:6

Prin dragoste, credincioșie, Nelegiuirea o să fie, De către oameni, ispășită; Chiar și prin frica zămislită Din teama de Stăpânul său, Se-abate omul, de la rău.

Proverbe 29:10

Cei care sunt neprihăniți, Întotdeauna sunt urâți De cei, de sânge, însetați, Deși ei sunt priviți ca frați. Dar viața lor e ocrotită De lumea cea neprihănită.

Proverbe 29:27

Scârbă sunt cei nelegiuiți, Pentru toți cei neprihăniți; Pe cel ce-n adevăr pășește, Cel rău cu scârbă îl privește.”

Proverbe 3:7

Singur, să nu te ții deștept. Să nu te crezi prea înțelept Vreodată în cugetul tău. Abateți pasul de la rău Și teme-te de Dumnezeu.

Кынтаря кынтэрилор 3:4

Apoi – de ei, când am trecut – Cu bucurie, l-am găsit, Pe-al inimii mele iubit. Îndată, strâns, l-am apucat De mâini și nu l-am mai lăsat, Până intrat-am amândoi, În casa mamei mele-apoi Și în odaie am pășit, În care ea m-a zămislit.”

2 Timotei 2:19

Dar totuși, temelia tare, Pe care Dumnezeu o are, Nezguduită se arată, Purtând astă pecete dreaptă: „Domnu-i cunoaște pe ai Lui”, Și-apoi, „Numele Domnului, Dacă-I, de cineva, rostit, Omul acela, negreșit, Departe, trebuie să știe, De făr’delegi, ca să se ție!”