Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Proverbe 11:9 - Biblia în versuri 2014

9 Cu gura lui, omul cel rău Îl prinde pe-aproapele său; Dar oamenii neprihăniți Sunt, prin știință, izbăviți.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Cel lipsit de evlavie își distruge semenul cu gura, dar cei drepți sunt salvați prin cunoștință.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Omul incorect își distruge semenul cu gura lui; dar cei corecți sunt salvați de judecata lor sănătoasă.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Din cauza gurii celui fățarnic, piere aproapele său, dar cunoașterea celor drepți îi salvează.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniți sunt scăpați prin știință.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Nelegiuitul pierde pe aproapele său cu gura sa; dar cei drepți sunt izbăviți prin cunoștință.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Proverbe 11:9
26 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

În fața împăratului, Prorocii – toți – s-au adunat Și-n număr, ei s-au ridicat La patru sute-aproape. Când Se strânseră toți, așteptând ‘Naintea lui, Ahab a spus: „Iată, în gând, acum, ne-am pus, În Galaad, ca să plecăm, Ramotul să-l eliberăm. Voiesc să știu ce spuneți voi: Să pornesc oare, ăst război, Sau să mă las? Cum e mai bine?” „Du-te, căci Domnul e cu tine” – Prorocii toți l-au sfătuit.


El nu-Și voiește, stăpânit – Poporul – de-un nelegiuit, Ca nu cumva cel rău să fie, Pentru popor, o cursă vie;


La fel, cu cei de pe pământ – Care, de Domnul, au uitat – Se-ntâmplă, cum s-a întâmplat Cu iarba. Cel nelegiuit, De Dumnezeu, e pedepsit. Nădejdea îi e nimicită.


Cel care mă batjocorește, Nu un vrăjmaș se dovedește, Căci eu, atunci, aș suferi; Sau dacă m-ar batjocori Potrivnicul și-ar încerca, Mâna – apoi – a ridica În contră-mi, aș fugi oriunde Din fața lui, și m-aș ascunde.


Omul care e fără vină, Scăpat e de orice pricină Căci nevinovăția are Ca să îi stea în apărare; Dar cei răi, cu toți, prinși fi-vor, Prin însăși răutatea lor.


Când o să vină strâmtorarea Peste un om neprihănit, El o să fie izbăvit; Iar locul său va fi luat De cel cari rău s-a arătat.


Omul care-i asupritor, Pe-al său aproape-l amăgește Și-l duce de se prăpădește.


„De-acei proroci ce mint, vegheați Să nu ajungeți, înșelați. Ei au să vină, pe la voi, Lupi, îmbrăcați în piei de oi.


„Iată că vă mai dau o știre: A „urâciunii pustiire”, Atunci când veți vedea că șade În locu-n care nu se cade – Cine citește să-nțeleagă Și-nvățătură să culeagă – Fugiți în munți, cei din Iudeea!


Cu turma. Se vor ridica Mulți, după ce eu voi pleca, Cu-nvățături ce-s mincinoase, Despre lucrări ce-s stricăcioase, Ca să atragă – fraților – Pe ucenici, de partea lor.


V-am scris, nu că aș fi crezut, Că voi nu ați fi cunoscut, Care e adevărul. Eu V-am scris, în ceasu-acesta greu, Pentru că știți – și știți prea bine – Cum că din adevăr nu vine


Voiesc să știe fiecare, Că acea ungere pe care Ați dobândit-o de la El, Rămâne-n voi, și-n acest fel, N-aveți nevoie de povețe, De cineva să vă învețe. Căci numai ungerea Lui poate – Ca despre lucrurile toate – Să vă învețe, să vă spună. Aceasta nu e o minciună, E ungerea adevărată, Iar eu vă-ndemn, încă odată, Să stați în El, neîncetat, Așa precum ea v-a-nvățat.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ