Osea 12:1 - Biblia în versuri 2014

¹ „Lui Efraim, vântul, îi place. De-aceea, el face ce face Și fuge către răsărit, De unde vântul a ieșit. Zilnic, minciuna, își sporește. Înșelăciunea-și înmulțește. Spre-Asiria s-a îndreptat Și-un legământ a încheiat. Egiptului, s-a dovedit Că untdelemn i-a dăruit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹ Efraim se hrănește cu vânt; toată ziua aleargă după vântul de est și înmulțește minciuna și violența. El a încheiat legământ cu Asiria și a dus uleiul în Egipt.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ „Efraim se hrănește cu vânt… Toată ziua aleargă după vântul din Est, înmulțind minciuna și violența. El a ratificat un legământ cu Asiria; și a dus uleiul de măsline în Egipt.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Efraím mă înconjoară cu minciuni, casa lui Israél, cu înșelătorii. Iúda este încă în căutare alături de Dumnezeu, alături de cele sfinte în adevăr.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Lui Efraim îi place vântul și aleargă după vântul de răsărit; zilnic mărește minciuna și înșelătoria; face legământ cu Asiria și duce untdelemn în Egipt.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Efraim paște vânt și urmărește vântul de la răsărit; toată ziua înmulțește minciunile și pustiirea; și ei fac legământ cu Asiria și untdelemnul este dus în Egipt.

Osea 12:1 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 41:6

Apoi, iar șapte au ieșit – De vântul de la răsărit, Arse fiind și pârjolite.

2 Regi 15:19

Pul, împăratul cel pe care Asiria în frunte-l are, În Israel a năvălit, Iar Menahem, bir, i-a plătit. O mie de talanți i-a dat – De-argint – care l-au ajutat Ca întărită să îi fie, În țara lui, a sa domnie.

2 Cronici 21:11

Ioram, în țară, a făcut Și înălțimi, căci a crezut Că este bine. În ăst fel, Trase-n curvie, după el, Poporul care se vădea Că la Ierusalim ședea, Iar totodată – negreșit – Pe Iuda el l-a amăgit.

Iov 15:2

„Să fie, oare, potrivit, Să dea răspuns, cu multă artă, Un înțelept, însă deșartă Să fie-nțelepciunea lui? Ca vântul răsăritului, Are să-și umfle pieptul el?

Psalmi 78:36

Cu gura, însă-L înșelau Și cu-ale lor limbi Îl mințeau.

Ieremia 2:36

De ce, atâta grabă mare, Ca să îți schimbi a ta cărare? Iată că din Egipt îți vine – Cât de curând – a ta rușine, După cum mai venise ea Asupră-ți, din Asiria!

Ieremia 22:22

Toți cei care păstori îți sânt, Ajunge-vor păscuți de vânt. Cei care te iubesc, să știe Că au să meargă în robie. Ai să roșești căci, negreșit, Rușinea te va fi-nvelit. Pricină pentru-aceste toate, Îți este marea răutate.

Ieremia 7:15

În urmă, fi-veți lepădați Din fața Mea, cu ai voști’ frați, Ca și cei care sunt vădiți Că sunt din Efraim ieșiți!”

Plângerile 5:6

Către Egipt, noi ne-am uitat Iar brațul ni l-am îndreptat, Apoi, către Asiria, Căci am sperat ca să ne dea Belșug de pâine, să mâncăm Și astfel să ne săturăm.

Езекиел 17:10

Iată, sădită-i și se ține; Dar oare, îi va merge bine? Dar dacă vântul, răscolit Din părțile de răsărit, Vine și are s-o lovească, N-ajunge să se ofilească? O să se uște, negreșit, În stratu-n care-a odrăslit.”

Osea 11:12

„Tot Efraimul – bunăoară – Doar cu minciuni mă înconjoară, Iar cu-nșelătorii, la fel, Mă împresoară Israel. Cât despre Iuda, iată-l dar, Precum că e tot un hoinar, Față de Domnul Dumnezeu Cel sfânt și credincios, mereu.”

Osea 11:9

Iată că nu am să-ți fac ție, După aprinsa Mea mânie. Pe Efraim, nu-l zdrobesc Eu, Pentru că Eu sunt Dumnezeu Și nicidecum un om. Eu sânt – În mijlocul tău – al tău Sfânt Și nu am să Mă repezesc Asupră-ți, să te prăpădesc.

Osea 4:15

Dacă curvește Israel, Iuda să nu facă la fel. Iuda măcar, mereu, să cate, Nevinovat să se arate. Către Ghigal, să nu plecați, La Bet-Aven să nu urcați, Nici nu jurați, zicând – mereu – „Viu este Domnul Dumnezeu!”

Osea 4:19

Strânși fi-vor de aripi de vânt, Căci de rușine dați ei sânt, Cu-altarele cele pe care Întregul lor popor le are!”

Osea 5:13

Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.

Osea 7:1

„Atunci când, să-l tămăduiesc, Pe Israel, Eu Îmi doresc, Nelegiuirea cea pe care Neamul lui Efraim o are, Precum și răutatea toată Cari în Samaria-i aflată, Iată că – fără îndoială – Atuncea iese la iveală, Pentru că-n tot ce au lucrat, Doar vicleșug au arătat. Hoți-n lăuntru se adună, Mâna pe pradă ca să pună. Afară sunt doar cete cari Alcătuite-s din tâlhari.

Osea 7:11

Tot Efraimul e o mică Precum și proastă turturică, Fără pricepere în ea, Căci a chemat Asiria Ca să îi vină-n ajutor, Cu neamul Egiptenilor.

Osea 8:7

Vânt, drept sămânță, au avut Atuncea când au semănat. De-aceea, când – la secerat – Oameni-aceia se adună, Au să culeagă doar furtună. Din grâu, nu vor avea un spic, Căci nu va răsări nimic. Ceea ce din pământ răsare, Făină ca să dea, nu are. Chiar de-ar ieși rodul făinii, Au să-l mănânce doar străinii.