Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Miheia 7:16 - Biblia în versuri 2014

16 Și neamurile vor vedea Aceste lucruri minunate Și au să fie rușinate, Cu toată marea lor putere. Au să rămână în tăcere, Cu mâinile la gură duse Și peste ea pecete puse, Și cu urechile-astupate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

16 Națiunile vor vedea și se vor rușina de toată puterea lor. Își vor pune mâna la gură și urechile le vor asurzi.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Celelalte națiuni vor vedea și se vor rușina de toată forța lor (inutilă). Își vor pune mâna la gură și își vor astupa urechile.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Vor vedea neamurile și se vor rușina de toată vitejia lor; vor pune mâna la gură și vor asurzi urechile lor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Neamurile vor vedea lucrul acesta și se vor rușina cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură și își vor astupa urechile.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Neamurile vor vedea și se vor rușina cu toată puterea lor. Vor pune mâna la gură și urechile lor vor fi surzi.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Miheia 7:16
17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Priviți-mă și vă mirați Și-apoi, gura vă astupați, Cu mâna! Dacă mă gândesc,


„Eu sunt prea mic! Ce să-Ți răspund Când trebuie să mă ascund? Îmi pun mâna la gură. Tac! Atât mi-a mai rămas să fac!


Chiote-am scos, de veselie, Și am cântat de bucurie. Popoarele când au văzut, Au cuvântat: „Domnu-a făcut, Mari lucruri, pentru Israel!”


Dacă cumva, a ta mânie Te-mpinge către nebunie, Și dacă gânduri rele ai, Astupă-ți gura și-apoi stai;


Nu vede omul care-i rău, Cât e de tare brațul Tău. Dar pân’ la urmă, va vedea Râvna pe care-o vei avea Pentru al Tău popor și-ndat’ Are să fie rușinat. Focu-i va arde pe cei răi, Cari se vădesc dușmani ai Tăi.


La fel acum, El o să fie O pricină de bucurie A multor neamuri și popoare Care se află, azi, sub soare. În fața Lui, smeriți, vor sta, Căci vor dori a-L asculta Toți împărații, negreșit, S-audă ce n-au auzit Nicicând, pe lume, iar apoi, Să vadă niște lucruri noi.”


„Eu pedepsesc faptele lor, Precum și gândul tuturor. Dar va veni o vreme-apoi, În cari, la Mine, strânge-voi Popoarele, limbile toate Care sunt pe pământ, aflate. Ele, la Mine, au să vină, Să vadă slava Mea, divină.


Atunci, cu toții vor vedea Mărimea și sfințenia Mea. Atuncea, Eu voi fi știut, Căci Mă voi face cunoscut Acolo-n fața tuturor Popoarelor neamurilor. Popoarele de pe pământ Afla-vor că Eu, Domnul, sânt.”


Au să roșească ghicitorii Și, de rușine, văzătorii Au să rămână, negreșit. Toți își vor fi acoperit Bărbile-n ceasu-acela greu, Căci nu răspunde Dumnezeu.


De-asemeni, acea rămășiță Care-i din a lui Iacov viță, Precum e leul printre fiare Se va vădi printre popoare, Sau ca un pui de leu apoi, Aflat în turmele de oi, Cari sfâșie fără cruțare Și calcă totul în picioare, Încât nimeni nu va putea, La altul, ajutor, să-i dea.


Iar scaunele de domnie Înlăturate au să fie. Îi nimicesc pe cei aflați, Peste popoare, împărați. Răstorn carele de război Cu cei ce urcă-n ele-apoi. Caii și călăreții lor, Pe fețele câmpiilor, Am să-i trântesc. Ei vor cădea Și-i va ucide sabia, Căci se vor bate între ei, Pierind toți călăreți-acei.


În ziua ‘ceea, nimicesc Popoarele care pornesc Contra Ierusalimului Și tăbărăsc asupra lui.


Legea vorbește – se-nțelege – Doar pentru cei ce sunt sub Lege, Ca orice gură, astupată, Să fie-apoi; și vinovată, Lumea – față de Dumnezeu – Să fie-aflată, tot mereu.


Popoarele s-au mâniat, Însă atunci, s-a arătat Mânia Ta; căci a venit Timpul ce fost-a hărăzit, Ca să-i aduni, la judecată, Pe morți, și să dai o răsplată, Prorocilor Tăi, sfinților Și-apoi, de-asemeni, tuturor Care se tem de al Tău Nume – Fie că-s mici sau mari, în lume. Apoi, cei care se vădesc Cum că pământu-l prăpădesc, De-a Ta mânie, sunt loviți Și au să fie nimiciți!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ