Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Miheia 4:2 - Biblia în versuri 2014

2 Neamuri vor merge către el Și au să zică-n acest fel: „Veniți pe creasta muntelui Ce se vădește-al Domnului, La Casa Celui cari, mereu, E al lui Iacov Dumnezeu, Ca să ne-nvețe calea Lui! Iată, Cuvântul Domnului, De la Ierusalim, porni-va, Iar Legea, din Sion, ieși-va!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

2 Multe națiuni vor veni și vor zice: „Să mergem și să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov! El să ne învețe căile Sale, și noi să umblăm pe cărările Sale!“. Căci din Sion va ieși Legea, iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Multe națiuni vor veni și vor zice: «Să mergem și să urcăm pe muntele lui Iahve, la casa Dumnezeului lui Iacov! El să ne învețe metodele Lui; și noi să ne conformăm cerințelor Sale!» Se va întâmpla așa pentru că legea va proveni (atunci) din Sion; iar Cuvântul lui Iahve își va avea originea în Ierusalim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Vor merge neamuri multe și vor zice: „Să mergem și să urcăm pe muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacób! El ne va învăța căile sale și vom umbla pe cărările lui”. Căci din Sión va ieși legea și cuvântul Domnului, din Ierusalím.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Neamurile se vor duce cu grămada la el și vor zice: „Veniți, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui și să umblăm pe cărările Lui!” Căci din Sion va ieși Legea și din Ierusalim, Cuvântul Domnului.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Și multe neamuri se vor duce și vor zice: Veniți să ne suim la muntele Domnului și la casa Dumnezeului lui Iacov. Și el ne va învăța căile lui și vom umbla pe cărările lui: căci din Sion va ieși legea și cuvântul Domnului din Ierusalim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Miheia 4:2
35 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Domnul, șezând pe al Său tron, O să întindă, din Sion, Toiagul cârmuirii Sale, Precum și al puterii Tale, Spunându-Ți: „Fii stăpânitor, În mijlocul vrăjmașilor!”


Ferice dar, oamenilor Neprihăniți în calea lor, Oameni ce țin Legea pe care Al nostru Dumnezeu o are!


Buzele mele să-Ți vestească Lauda! Să Te preamărească, Căci Tu mă-nveți, pe a mea cale, Orânduirea Legii Tale!


Simțesc o mare bucurie, Atunci când mi se zice, mie, „Haidem la Casa Domnului!”


Cine e cel cărui, mereu, Teamă îi e, de Dumnezeu? Aceluia, Domnu-i arată Calea ce trebuie urmată.


Toate popoarele – la fel – Spre munte, au să se grăbească Și-n acest fel au să vorbească: „Haideți cu toți să ne-adunăm Și către munte să plecăm, Căci e muntele Domnului! Să mergem dar, la Casa Lui, La Casa Celuia pe care, Drept Dumnezeu, Iacov Îl are! Haidem, ca să ne dea povețe Și-ale Lui căi să ne învețe!” Căci din Sion are să vie Legea și, după cum se știe, De la Ierusalim, Cel Sfânt, Își va trimite-al Său cuvânt.


Toți fii tăi – și mari și mici – Au să Îmi fie ucenici Și mare fi-va-n viitor, În ăst fel, propășirea lor.


Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”


Are să vină ziua când Străjerii vor porni, strigând, Prin muntele lui Efraim: „Hai, în Sion să ne suim, La Cel care este mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!


Binevoiască Dumnezeu – Cel care îți e Domn, mereu – Ca să ne sprijine acum, Spunându-ne pe care drum Va trebui să apucăm Și încotro să ne-ndreptăm. De-aceea, sprijin I-am cerut, Căci vrem să știm ce-i de făcut!”


Să căutăm ca să Îl știm Pe Domnul! Căci El Se ivește, Asemeni zorilor. Sosește La fel ca ploile ce sânt, În primăvară, pe pământ!”


În urmă, toți aceia care Vor rămânea, dintre popoare, Au să se-ndrepte către voi, Căci la Ierusalim, apoi – An după an – ei au să vină Ca împreună toți să țină A corturilor sărbătoare Și să-I aducă închinare Celui care e așezat Pe scaunul de împărat, Drept Împărat al tuturor, Precum și Domn al oștilor.


„Neamuri, atunci, au să voiască, De Domnul să se alipească Și-n felu-acesta, tot mereu, Ele vor fi popor al Meu. În al tău mijloc – vei vedea – Necontenit că voi ședea Și-atuncea ai să știi prea bine Căci Cel ce m-a trimis la tine Este chiar Domnul oștilor.


Iată, voi nimici apoi, Carele toate de război, Ce sunt aflate-n Efraim, Și caii din Ierusalim. Și arcurile-atunci, voiesc – Pe toate – să le nimicesc. El va vesti neamurilor, Pacea-n ținuturile lor, Iar a Lui stăpânire are, Din mal de mare-n mal de mare, Să se întindă, începând Chiar de la râu și ajungând La marginile care sânt Puse pentru acest pământ.


Cât despre ucenicii Lui, Aceștia-n lume au pornit Și-apoi, au propovăduit, Așa cum i-a-nvățat Iisus. În orice loc, pașii i-au dus, Le sta alături Dumnezeu, Care, prin ei, lucra mereu. Cu semne, El Și-a însoțit Cuvântul, și L-a întărit, Ca noi să Îl avem, din plin, În vecii vecilor. Amin.


El va vesti, neamurilor, Iertare a păcatelor, În al Său Nume – prin credință – Dată în dar, prin pocăință, De la Ierusalim plecând Și-ntreaga lume cuprinzând.


Știți că-n vechime s-a tot zis, Iar, în proroci, se află scris: „Cu toții fi-vor învățați, De Dumnezeu”. Acum, aflați Că oricine L-a ascultat, Pe Tatăl Meu, și a luat Învățăturile Lui, vine, Ca să Mă caute, pe Mine.


Cel ce vrea, voia Lui, să facă, Ajunge-va să știe dacă, Învățătura ce-o dau Eu, E-a Mea, sau a lui Dumnezeu, Sau de vorbesc Eu, de la Mine.


Putere, veți primi apoi, Când Duhul Sfânt o să coboare, Din ceruri, peste fiecare, Și-n felu-acesta, întăriți, Martorii Mei, aveți să fiți, Aici, chiar unde ne găsim – Adică în Ierusalim – Precum și în toată Iudeea, Samaria, iar – după-aceea – Pe-ntinderea pământului, Până la marginile lui.”


Când ucenicii au ieșit Afară, Neamuri au venit, Grabnic, la ei și i-au rugat, Ca și la celălalt Sabat, Să le vorbească – de se poate – Iar, despre-aceste lucruri toate.


Fie prin semnele făcute, Ori prin minunile văzute, Sau poate prin puterea mare, Pe care Duhul Sfânt o are. De la Ierusalim plecând, Prin țările din jur trecând, Pân’ la Iliric, am umblat Și-am răspândit, neîncetat, Această Evanghelie care E-a lui Hristos. Cu-nfrigurare,


„Porunci și legi, eu v-am adus Și rânduieli, precum a spus Domnul să fac. Să ascultați Tot ce vă spun și să-nvățați Ca toate să le împliniți, În țara care-o s-o primiți.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ