Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Miheia 3:6 - Biblia în versuri 2014

6 „Din aste pricini, peste voi, Va veni noaptea, iar în ea, Vedenii nu veți mai avea! Doar întuneric o să fie, Fără de nici o prorocie! Peste cei care se vădesc În acest fel că prorocesc Soarele o să asfințească, Iar ziua o să se-negrească!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

6 De aceea, noaptea va veni peste voi, fără nicio vedenie, și întunericul – fără nicio divinație! Soarele va apune peste acești profeți și ziua se va întuneca peste ei.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Acesta este motivul pentru care va veni noaptea peste voi fără să aveți nicio viziune. Deși va veni întunericul, nu vi se va oferi nicio revelație! Pentru acești profeți, soarele va apune și ziua li se va întuneca.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 De aceea, noapte este pentru voi, fără viziune! Întuneric este pentru voi, fără ghicitorie. Soarele va apune peste profeți și ziua se va întuneca deasupra lor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 „Din pricina aceasta, va veni noaptea peste voi… fără nicio vedenie! Și întunericul… fără nicio prorocie! Soarele va asfinți peste acești proroci și ziua se va întuneca peste ei!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 De aceea vă va fi noapte și nu veți avea vedenie; și vă va fi întuneric și nu veți proroci; și soarele va apune asupra prorocilor și ziua va fi neagră peste ei.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Miheia 3:6
14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Semnele noastre, nu putem – Acuma – să le mai vedem Și iată că nici un proroc Nu se mai află-n acest loc. Nu mai e nimeni cari să știe, Până când, totul va să ție…


Pentru că Domnul a turnat Un duh care s-a arătat A fi un duh de adormire. Duhul venit-a peste fire Și-a-nchis ochii prorocilor, Precum și-ai văzătorilor.


Ca niște orbi, noi bâjbâim Pe lângă zid. Ne poticnim – Asemeni celui cari ochi n-are – Chiar ziua, în amiaza mare, De parcă noaptea ne-nconjoară. Ca morții suntem, bunăoară, Printre toți cei care trăiesc Și plini de viață se vădesc.


Dați slavă Domnului, mereu! Slavă să-I dați lui Dumnezeu, Până când nu se înnoptează De ochii nu mai pot să vază Și până nu se poticnește Picioru-n beznă, când pășește. Lumina o veți aștepta, Dar ea nu se va arăta, Căci El, din ea, umbră va face – A morții – și o va preface În negura cea mai adâncă.


Aceea care – s-a văzut – Șapte feciori că a născut, Iată, tânjește ne-ncetat Și își dă sufletul, de-ndat’. Deși încă e ziuă mare, Pe cer apune al ei soare. Ea are fața înroșită Și-i de rușine-acoperită. Pe cei ce vor mai rămânea O să-i mănânce sabia Vrăjmașilor, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


„Atuncea, ei s-au adunat Și-n acest fel s-au îndemnat: „Haideți dar toți, să ne unim Și rele lucruri să urzim, Contra lui Ieremia, care Ne-amenință fără-ncetare! Căci legea nu o să ne piară Din lipsă de preoți în țară, Și nici sfatul bătrânilor, Din lipsa înțelepților. Nu va pieri cuvântu-apoi, Din lipsă de proroci, la noi. Cu vorba să-l ucidem dar, Când va-nțelege că-n zadar E toată vorbăria lui Și că nu-i pasă nimănui De tot ce-a spus. Să n-avem teamă Și-astfel să nu-l luăm în seamă!”


„Iată că brațul Meu cel tare Va fi-mpotriva celor care, Minciuni doar, știu să prorocească Și știu ca să împărtășească Numai vedenii născocite, Ce sunt înșelăciuni vădite. Ei nu vor rămânea, mereu, Cu cei cari sunt popor al Meu. Ei n-au să fie scriși, astfel, În cărțile lui Israel Și n-au să intre-n țara lui, Cu oamenii poporului. În acest fel, veți ști că Eu Sunt Domn precum și Dumnezeu.


Nenorocirile ce vin Asupra lor, șireag se țin. Zvon după zvon aduce știre, Mereu, doar de nenorocire. Ei, pe proroci, i-au căutat Și cer vedenii, ne-ncetat. Dar iată că ai lor preoți Nu mai știu Legea și-apoi toți Bătrânii lor, de-asemenea, Nu mai pot, sfaturi, ca să dea.


„Iată că voi aduce Eu” – Spusese Domnul Dumnezeu – „O foamete nespus de mare. Dar nu va fi o foame care Lipsei de pâine-i datorată, Ci foametea ce se arată – Precum și arșița setei – Va fi din pricina lipsei Din țară, a cuvântului Care este al Domnului.


Ei spun, mereu: „Nu prorociți! Astfel de lucruri, nu vestiți, Pentru că-altminteri, nesfârșite Vor fi ocările zvârlite!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ