Miheia 1:5 - Biblia în versuri 20145 Pricina ăstor lucruri toate, Sunt nesfârșitele păcate Pe cari le are Israel Și făr’delegile – la fel – Făcute pe acest pământ, De cei care din Iuda sânt. Dar ce nelegiuire are Neamul ieșit din Iacov, oare? Nu e, cumva, Samaria? Nelegiuirea, nu e ea? Și nu-i Ierusalimul, oare, Păcatul pe cari Iuda-l are?… အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească5 Toate acestea se întâmplă din cauza fărădelegii lui Iacov, din cauza păcatelor Casei lui Israel. Care este fărădelegea lui Iacov? Oare nu Samaria? Care sunt înălțimile Iudeei? Oare nu Ierusalimul? အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20185 Toate acestea se întâmplă din cauza nedreptății lui Iacov și din cauza păcatelor descendenților lui Israel! Care este nedreptatea lui Iacov? Oare nu (ce se întâmplă ea tocmai în) Samaria? Care sunt locurile cele mai înalte ele Iudeii? Oare nu acelea unde este (construit) Ierusalimul? အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20205 Din cauza răzvrătirii lui Iacób sunt toate acestea și din cauza păcatelor casei lui Israél. Cine este cea care se răzvrătește în Iacób? Oare nu Samaría? Și cine este pe înălțimea lui Iúda? Oare nu Ierusalímul? အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu5 Și toate acestea din pricina nelegiuirii lui Iacov, din pricina păcatelor casei lui Israel! Dar care este nelegiuirea lui Iacov? Nu este oare Samaria? Și care este păcatul lui Iuda? Nu este oare Ierusalimul?… အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19315 Toate acestea pentru fărădelegea lui Iacov și pentru păcatele casei lui Israel. Ce este fărădelegea lui Iacov? Oare nu este Samaria? Și ce sunt înălțimile lui Iuda? Oare nu sunt ele Ierusalimul?… အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Miheia 1:5
30 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ
A cumpărat muntele care, „Samaria”, drept nume, are Și doi talanți plătit-a el – De-argint – pe muntele acel. Muntele-apoi, l-a întărit Și, o cetate a zidit Pe creastă. Când a terminat, Cetății-acelea i-a dat Numele de „Samaria”, Așa după cum se numea Șemer, stăpânul muntelui, Cel care i-l vânduse lui.
Opt ani făcuse Iosia De când în Iuda-mpărățea, Atuncea când s-a apucat, Pe Domnul, de L-a căutat, Iar când ajunse – la domnie – De doisprezece ani să fie, A început și-a curățit Țara lui Iuda. A zdrobit Toate-nălțimile aflate În țară și-n a lui cetate. De-asemenea, au fost zdrobite Chipuri turnate și cioplite Și-apoi chipul idolilor, Ce sunt ai Astarteelor.
La fel, altarele-nchinate Lui Bal, ajuns-au dărâmate, Iar stâlpii care se aflau De-asupra lor și cari erau În cinstea soarelui ‘nălțați, Au fost, atuncea, retezați. De-asemenea, au fost zdrobite Chipuri turnate și cioplite Și-apoi chipul idolilor Ce sunt ai Astarteelor. Pe toate-n urmă, el a vrut, În praf, să le fi prefăcut, Iar parafu-acela l-a luat Și merse de l-a presărat Peste mormintele celor Care-au slujit idolilor, Căci cinste ei le-au arătat, Atunci când jertfe-n dar le-au dat.
Dar în Ierusalim, apoi, Printre prorocii de la voi, Lucruri grozave am văzut, Căci mari păcate au făcut. Sunt preacurvari și se adună Ca să trăiască în minciună, Să-i întărească pe cei care Fac rele doar, fără-ncetare, Și nu voiește nimenea Să-și lase calea lui cea rea. De-aceea, i-am asemănat Eu, cu Sodoma, de îndat’, Și cu Gomora, căci toți sânt La fel, o apă și-un pământ.”
„Atunci când, să-l tămăduiesc, Pe Israel, Eu Îmi doresc, Nelegiuirea cea pe care Neamul lui Efraim o are, Precum și răutatea toată Cari în Samaria-i aflată, Iată că – fără îndoială – Atuncea iese la iveală, Pentru că-n tot ce au lucrat, Doar vicleșug au arătat. Hoți-n lăuntru se adună, Mâna pe pradă ca să pună. Afară sunt doar cete cari Alcătuite-s din tâlhari.
„Vai de cei care se vădesc Precum că în Sion trăiesc, Lipsiți de griji! Vai de acei Care pe al Samariei Munte trăiesc adăpostiți, Fiind de orice griji feriți! Vai și de toți aceia cari Se dovedesc a fi mai mari Peste-acest neam care apare Drept cel dintâi între popoare, La cari aleargă neamul cel Din casele lui Israel!…
ကြော်ငြာတွေ