Matei 9:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Acum, puteți ca să plecați, Să mergeți și să învățați Ce-a însemnat „Milă voiesc, Iar nu jertfe”; căci Eu doresc Să îi aduc la pocăință, Nu pe cei cari sunt în credință – Neprihăniți și-evlavioși – Ci pe acei ce-s păcătoși.”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹³ Duceți-vă, deci, și învățați ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“. Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Duceți-vă și învățați ce semnificație au cuvintele «Doresc milă, nu sacrificii!» Să știți că nu am venit să invit la pocăință pe cei (care se consideră) corecți, ci pe cei (care se recunosc) păcătoși.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Așadar, mergeți și învățați ce înseamnă: «Îndurare vreau, și nu jertfă», căci nu am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹³ Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă! Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi.”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Duceți-vă de învățați ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.”

Matei 9:13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Proverbe 21:3

Dreptate dacă s-a făcut În judecată, mai plăcut E lucru-acesta Domnului, Decât jertfele omului.

Osea 6:6

Căci iată, nu jertfe voiesc, Ci bunătate Eu doresc! Decât arderi de tot, mereu, Cunoașterea de Dumnezeu E ceea ce Eu am cerut!

Matei 12:3

Iisus răspunse: „N-ați văzut Ceea ce David a făcut Atuncea când a flămânzit?

Matei 12:5

Din Lege, încă, n-ați aflat Cum că Sabatul e călcat, În Templu, de preoți? Știați? Și totuși, sunt nevinovați.

Matei 12:7

De-ați fi știut – Eu Mă gândesc – Ce-a însemnat „Milă voiesc, Nu jertfă”, n-ați mai fi vorbit Astfel, și n-ați fi osândit Pe-acești sărmani nevinovați.

Matei 19:4

Iisus le-a spus: „Cât despre asta, Voi, în Scriptură, n-ați citit Că, la-nceput, Domnu-a zidit Întâi o parte bărbătească, Și-apoi o parte femeiască,

Matei 21:42

Iisus le-a zis: „Voi n-ați găsit Scris, în Scriptură, niciodată, Că „Piatra, ce-a fost lepădată De meșterii zidari, e-adusă Și-n capul unghiului e pusă”? Lucrul acesta-i așezat De Dumnezeu, și-i minunat.

Matei 3:2

Le-a spus așa: „Vă pocăiți! Veniți la calea Domnului! Împărăția cerului

Matei 3:8

Omul, a arăta căință. Aduceți rod de pocăință!

Matei 4:17

De-atunci, a propovăduit Iisus, și zis-a tuturor: „Acuma, a cerurilor Împărăție – toți să știți – E-aproape. Deci, vă pocăiți!”

Marcu 12:26

Dar pentru că ați pomenit Despre-nviere, n-ați citit Ceea ce Moise povestește – În carte – când de „Rug” vorbește? În acel loc, Moise a scris, Ceea ce Dumnezeu i-a zis: „Sunt Dumnezeul lui Avram, Isac și Iacov”. Dar voiam

Marcu 12:33

Iar a-L iubi cu sufletul, Cu inima, cu cugetul, Și a-ți iubi aproapele, Mai mult e decât jertfele Și decât arderea de tot – Eu, cel puțin, așa socot.”

Marcu 2:17

Cu păcătoșii?” Când Iisus, Acestea le-a aflat, a spus: „De doctor, are trebuință, Doar cel aflat în suferință, Și nu cel sănătos. Aflați: La pocăință sunt chemați Cei păcătoși și oropsiți, Nu cei ce sunt neprihăniți!”

Luca 10:26

Iisus l-a ascultat și-a zis: „Spune-Mi, în Lege, ce e scris? Și cum citești, în ea, mereu?”

Luca 19:10

Cu toții să luați aminte, Pentru că Fiul omului S-a pogorât, din cerul Lui, Să caute și să găsească, Ce-a fost pierdut, să mântuiască.”

Luca 24:47

El va vesti, neamurilor, Iertare a păcatelor, În al Său Nume – prin credință – Dată în dar, prin pocăință, De la Ierusalim plecând Și-ntreaga lume cuprinzând.

Luca 5:31

Iisus le-a zis: „Cei sănătoși, De doctor, nu au trebuință, Ci cei aflați în suferință.

Luca 5:32

La pocăință – vreau să știți – Nu-i chem pe cei neprihăniți, Cari sufletește-s sănătoși, Ci-i chem pe cei ce-s păcătoși.”

Ioan 10:34

Iisus a zis, către Iudei: „Eu spus-am: „Sunteți dumnezei”. Nu este scris, așa ceva, În Legea ce-o aveți, cumva?

Fapte 11:18

Când aste lucruri auziră, Încet, cu toți se potoliră, Iar, în final, ei L-au slăvit, Pe Domnul: „El a dăruit, Și Neamurilor, pocăință” – Au zis apoi. „Le dă putință, La toți dar, să se pocăiască Și astfel, viață, să primească.”

Fapte 2:38

Petru răspunse, tuturor, De-ndată: „Ascultați! Să știți, Trebuie să vă pocăiți Și fiecare dintre voi Să fie botezat apoi, Spre ștergerea păcatelor, În Numele mântuitor, Al Domnului Hristos Iisus, Urmând ca să primiți, de sus – Din ceruri deci – Duhul Cel Sfânt, În dar, dat vouă, pe pământ.

Fapte 20:21

Cât și în case. Grecilor, Iudeilor, cu stăruință, Vorbitu-le-am, de pocăință În Dumnezeu și le-am mai spus Să creadă în Hristos Iisus, Care-I al nostru Domn. Acum,

Fapte 3:19

Acum, vă pocăiți dar, voi! Veniți la Dumnezeu apoi, Ca să vă ierte-ntreaga vină Și-n seamă, să nu vă mai țină Păcatele, iar drept urmare, Vremuri să dea, de-nviorare.

Fapte 5:31

Pe-acel Iisus – aflați dar, voi – Că Dumnezeu L-a ridicat Cu-a Sa putere. L-a-nălțat Și L-a făcut Mântuitor Precum și Domn al tuturor, Ca pocăință-n acest fel, Să-i poată da, lui Israel; Și, de asemenea, iertare Pentru păcat, la fiecare.

2 Petru 3:9

Nici o întârziere nu-i, În ce urmează-a fi-mplinit, Din ceea ce-a făgăduit, Căci nu-ntârzie niciodată – Precum cred unii – ci arată Doar îndelunga Lui răbdare, Avută pentru fiecare. El vrea, ca nimeni să nu piară – Nimeni să nu rămână-afară – Dorind ca orișice ființă Să vină către pocăință.