Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Matei 20:8 - Biblia în versuri 2014

8 Când înserarea s-a lăsat, Stăpânul viei l-a chemat Pe-al său ispravnic și, grăbit, Acestuia, i-a poruncit: „Du-te, cheamă-i pe lucrători, Să le plătești! Cei, cari din zori, S-au ostenit în a mea vie, La plată, ultimii să fie. Întâi, acei vor fi plătiți, Care în urmă sunt veniți.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

8 Când s-a făcut seară, stăpânul viei i-a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Seara, stăpânul viei a zis administratorului lui: «Cheamă muncitorii și dă-le banii începând de la ultimii și terminând cu primii.»

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Când s-a lăsat seara, stăpânul viei i-a spus administratorului său: «Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi!».

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

8 Seara, stăpânul viei i-a zis administratorului său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ‘Cheamă pe lucrători și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.’

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Matei 20:8
22 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Avram răspunse: „Doamne, oare Ca să primesc, ce aș putea, Căci am să mor făr’ a avea Copii? Moștenitorul, peste Tot ce am eu, Elizer este,


Pe econom, l-au căutat Și-nspăimântați, au cuvântat:


Cât veți trăi pe-acest pământ, Pe-al vost’ aproape, vă feriți Ca nu cumva să-l asupriți Și de asemeni, nimenea, Nimic, cu sila, să nu-i ia. Partea ce-i este datorată Celui tocmit cu ziua, dată Va trebui atunci să fie – Nu așteptați deci, ca să vie A doua zi, ca să-l plătiți.


„Nu. Nimenea nu ne-a tocmit.” „Mergeți la vie și lucrați, Căci plată o să căpătați.”


Cei de la ora unsprezece, Și-au luat plata și, să plece La casa lor, s-au pregătit.


A trecut multă vreme-n zbor, Când iată că stăpânul lor, S-a-ntors și – după învoială – Ceru, robilor, socoteală.


„Atunci, când Fiul omului – Încununat de slava Lui, De îngerii Săi însoțit – Va fi, din nou, la voi, sosit, Va sta pe jilțul slavei Sale – Pe tronul Său. Atuncea ale


În acea casă, poposiți – Mâncați și beți, tot ce primiți, Căci, după vrednicia lui, E plata lucrătorului. Să nu umblați, din casă-n casă.


Domnul răspunse: „Cine-i, oare, Ispravnicu-nțelept, pe care, Stăpânul are să-l așeze, Peste-ai săi robi, ca să-i vegheze, Să le dea hrana rânduită, Mereu, la vremea potrivită?


Alături ei, era Ioana – Soața lui Cuza, cari fusese Ispravnic la Irod; mai merse Susana, iar alături ei, S-au mai aflat multe femei, Cari, pe Iisus, Îl însoțeau Și-L ajutau, precum puteau.


Căci trebuie ca toți – odată – La scaunul de judecată, Al lui Hristos, să ne-adunăm, Și-n fața Lui, să așteptăm Răsplata, bine meritată, Ce are să ne fie dată, Pentru tot binele-mplint, Sau pentru răul săvârșit, Pe vremea-n care ne găseam În trup și, pe pământ, trăiam.”


Pân’ la apusul soarelui, Plată să-i dai, pe munca lui, Căci e sărac și își dorește, Mult, plata pentru cari muncește. Să-i dai deci, plata, căci altfel, La Domnul, o să strige el, În contra ta și vinovat Vei fi atunci, pentru păcat.


Episcopul – cari, negreșit, Drept econom e socotit, Că este pentru Dumnezeu – Neprihănit va fi, mereu. Să nu fie-ncăpățânat, Să nu fie, la vin, dedat, Nici bătăuș, nici mâncător, Nici lacom și nici doritor De vreun câștig mârșav; ci el Va trebui să fie-altfel;


Și cu Hristos a fost la fel: O dată, S-a dat jertfă El Și ale multora păcate, De către El, au fost purtate. Apoi, El o să vină iară, Să Se arate-a-doua oară – Nu cu privire la păcat – Ci doar pentru a le fi dat Celor ce-așteapăt-a Lui venire, Darul – adică mântuire.”


Ispravnici buni, fiind mereu, Ai harului lui Dumnezeu, Care-i atât de felurit; Voi – după harul dobândit – Unii, pe alții, vreau să știți, Că trebuie să vă slujiți.


Grăbit, omul a zis: „Femeia Este o biată Moabită Cari, cu Naomi, e venită, Din al Moabului ținut.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ