Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Marcu 6:37 - Biblia în versuri 2014

37 Iisus le-a zis: „Dați-le voi Ca să mănânce!” „Vrei, ca noi Să luăm pâine, pentru ei? Dar n-avem bani! Vreo câțiva lei – Cam două sute – de-ncercăm, Abia putem să adunăm!” – Răspuns I-a dat, pe loc, în cor, Tot grupul ucenicilor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

37 Însă Isus, răspunzând, le-a zis: ‒ Dați-le voi să mănânce! Ei L-au întrebat: ‒ Să ne ducem să cumpărăm pâine de două sute de denari și să le dăm să mănânce?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

37 Isus le-a răspuns: „Dați-le voi să mănânce!” Dar ei I-au zis: „Vrei să spui că îi vom putea hrăni cu pâinea pe care o vom cumpăra cu cei două sute de dinari?”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

37 Dar el, răspunzând, le-a zis: „Dați-le voi să mănânce!”. Ei i-au zis: „Atunci, să mergem noi să cumpărăm pâine de două sute de dinári și să le dăm să mănânce?”.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

37 Iisus însă le-a răspuns: „Daţi-le voi să mănânce.” Iar ei I-au zis: „Vrei să mergem noi să cumpărăm pâine de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce?”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

37 „Dați-le voi să mănânce”, le-a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: „Oare să ne ducem să cumpărăm pâini de două sute de lei și să le dăm să mănânce?”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Marcu 6:37
13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Când călărețul cel pe care, Drept sprijin, împăratu-l are, Aste cuvinte-a auzit, Plin de dispreț, a glăsuit: „Peste putință! Nu cred eu! Chiar de va face Dumnezeu, Mâine, ferestre-n cer, cumva, Cum să se-ntâmple-așa ceva?” Prorocul zise-atunci: „Nu crezi? Ei bine, mâine ai să vezi Tu însuți lucrurile-acele, Însă nu vei mânca, din ele.”


De unde, carne, eu să iau, Poporului, ca să îi dau? Căci iată, fiecare vine – Acum – plângându-se, la mine Și-mi spune: „Carne, să ne dai, Ca să mâncăm, acum”. Dar vai,


„De-aceasta, nu vă-ngrijorați! Voi, de mâncare, să le dați!”


De datorie. A ieșit Robul afară, și-a-ntâlnit Pe un tovarăș, ce avea O sută, doar, de lei, să-i dea. Când l-a văzut, s-a repezit, L-a prins de gât și i-a vorbit, Strigându-i amenințător: „Plătește-mi ce îmi ești dator!”


Norodul trebuie lăsat Să plece. Lasă-i, nu-i mai ține, Să meargă-n satele vecine, Pâine să-și ia, căci nimeni n-are, Nici o fărâmă, de mâncare.”


El zise: „Câte pâini aveți? Mergeți, degrabă, și vedeți!” „Vom face cum ne poruncești! Avem cinci pâini doar, și doi pești. Atâta tot avem, cu noi” – Răspuns-au ucenici-apoi.


„Un cămătar avea, odată, Pe doi datornici, buni de plată. Unul, cincisute-i datora; Altul, cu cincizeci, îi era, Dator, acelui cămătar.


Iisus le-a zis, atunci: „Nu stați! Ci, de mâncare, să le dați, Chiar voi!” Ei ziseră: „Glumești? Avem cinci pâini doar, și doi pești. Dar dacă vrei, noi ne vom duce, Să cumpărăm, și vom aduce Merinde, pentru toți, să știi.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ