Marcu 12:36 - Biblia în versuri 2014

³⁶ Ceea ce David a rostit, De Duhul Sfânt, însuflețit? Iată ce-a spus David, mereu: „Domnul a zis, Domnului meu: „Așează-Te la dreapta Mea, Până atunci când voi putea – Până când voi găsi o cale, Dușmani-Ți, sub tălpile Tale, Să Ți-I așez!” Deci, L-a numit

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³⁶ David însuși, prin Duhul Sfânt, a spus: «Domnul I-a zis Domnului meu: ‘Șezi la dreapta Mea, până-i voi pune pe dușmanii Tăi la picioarele Tale!’».

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁶ Fiind inspirat de Spiritul Sfânt al lui Dumnezeu, tocmai el, David, a zis: «Stăpânul a spus Stăpânului meu: ‘Ocupă locul privilegiat din dreapta Mea până Îți voi pune dușmanii sub picioarele Tale.’»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁶ Davíd însuși a spus, [inspirat] de Duhul Sfânt: «Domnul a spus Domnului meu, așază-te la dreapta mea până când voi pune pe dușmanii tăi sub picioarele tale!».

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁶ fiindcă David însuşi a zis în Duhul Sfânt: Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁶ Însuși David, fiind insuflat de Duhul Sfânt, a zis: ‘Domnul a zis Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’

Marcu 12:36 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 23:2

„Duhul lui Dumnezeu vorbește Prin mine. El mă-nsuflețește, Iar vorbele Celui Prea Sfânt, Pe limba mea, acuma, sânt.

Neemia 9:30

Totuși, mulți ani Tu i-ai răbdat Și multe înștiințări le-ai dat, Prin Duhul și prorocii Tăi. Dar ei, cu toți, s-au vădit răi Și n-au vrut ca să ia aminte La sfintele Tale cuvinte. Atunci, ai dat al lor popor, În mâinile vrăjmașilor. Neamuri străine au venit Și peste el a stăpânit.

Psalmi 110:1

Domnul a zis Domnului meu: „La dreapta mea să șezi mereu, Până când voi găsi o cale, Dușmani-Ți, sub tălpile Tale, Să pot – în urmă – să Ți-i pun Și-n acest fel să Ți-i supun.”

Matei 5:35

Pământu-I este așternut Picioarelor. Mă ascultați: Nu este bine să jurați Nici măcar pe Ierusalim, Căci e cetatea-n care știm Că este marele-mpărat.

Fapte 1:16

Cuvintele Scripturilor, Care-s de Duhul Sfânt rostite, Prin David, trebuie-mplinite; Ele, de Iuda, ne-au vorbit – De cel ce a călăuzit Mulțimile, care s-au dus, Ca să Îl prindă pe Iisus.

Fapte 28:25

Când, către casă, au plecat, Neînțelegeri s-au iscat, Iar Pavel, doar atât, a zis: „Drept, în Isaia, este scris; Duhul Cel Sfânt, cu-adevărat, Vorbit-a, când a cuvântat:

1 Corinteni 15:25

El trebuie să-mpărățească, Până când o să reușească, Pe-ai Săi vrăjmași, să îi adune Și-apoi, sub tălpi, să-i poată pune.

2 Timotei 3:16

Toată Scriptura-i insuflată De Dumnezeu, și e lăsată, Ca să îi fie de folos Celui ce este credincios, Pentru că ea e în măsură Să-i dea, mereu, învățătură, Să-l mustre, să-l îndrepte iar, Să-i dea înțelepciune-n dar, Ca să se salte peste fire, Crescând întru neprihănire,

Evrei 1:13

Și cărui înger, oare, El Vorbitu-i-a, în acest fel: „Să Te așezi la dreapta Mea, Până atunci, când voi putea, Pe-ai Tăi vrăjmași, să-i fi făcut, Pentru picioare-Ți, așternut”?

Evrei 4:7

El hotărăște, peste lume, O nouă zi: „Astăzi” anume, Vorbind prin David ca să cheme, Din nou, după atâta vreme: „Azi, dacă glasu-l auziți, În inimi nu vă împietriți!”

1 Petru 1:11

Ei cercetau, necontenit, Să afle timpul potrivit Și-mprejurările pe care Duhu-n vederea Sa le are – Pentru că-n ei sălășluia Al lui Hristos Duh – când vestea De suferințele pe care, Hristos, să le îndure, are, Și despre slava Sa cerească, Pe care-avea s-o dobândească, După tot ce a suferit.

2 Petru 1:21

Căci nici una nu e venită, Prin voia omului. Mereu, Oamenii, de la Dumnezeu, Vorbit-au, iar al lor cuvânt Fost-a rostit de Duhul Sfânt.”