Marcu 11:32 - Biblia în versuri 2014

³² Acum, cu toții am văzut Că gloata l-a crezut proroc, Pe-acel Ioan. Deci, nu e loc Să spunem, că botezul lui Vine din partea omului.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³² Sau să răspundem: «De la oameni!»?“ Ei se temeau de mulțime, fiindcă toți considerau că Ioan a fost într-adevăr un profet.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³² iar dacă vom răspunde «Provine din imaginația omului», …” (Se temeau de mulțimile de oameni care considerau că Ioan a fost un profet autentic.)

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³² Iar dacă spunem: «De la oameni»?” – le era frică de mulțime, căci toți considerau că Ioan era într-adevăr un profet.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³² Iar dacă vom spune: De la oameni! ne temem de popor.” Fiindcă toţi îl socoteau pe Ioan că este profet.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³² Și dacă vom răspunde: ‘De la oameni…’”, se temeau de norod, căci toți socoteau că Ioan a fost în adevăr un proroc.

Marcu 11:32 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Matei 11:9

Atunci, de ce-ați ieșit? Ce vreți? Oare-un proroc vreți să vedeți? Așa e. Cel din acest loc, Mai mult e decât un proroc!

Matei 14:5

Irod, de-aceea, să-l omoare, Ar fi dorit, dar se temea De-ntreg norodul ce credea Cum că Ioan e proroc mare.

Matei 21:46

Atunci, gând rău I-au pus și-u vrut Să-L prindă, însă s-au temut De furia noroadelor Care-L credeau Proroc al lor.

Marcu 11:31

Ei, între ei, au șușotit: „Dacă, „din cer”, Îi vom răspunde, Va zice: „De-ați știut de unde E el, de ce nu l-ați crezut?”

Marcu 11:33

Mai bine – ca să nu greșim – Îi vom răspunde că „nu știm!” „Nu știți? Atunci, la rândul Meu” – Zise Iisus – „nu spun nici Eu, Cu ce putere am făcut Toate pe câte le-ați văzut!”

Marcu 12:12

Când cărturari-au auzit Aceste vorbe, au voit Să pună mâna pe Iisus; Dar L-au lăsat și-apoi, s-au dus, Înspăimântați, căci se temeau, De gloatele ce-L însoțeau.

Marcu 6:20

Căci împăratul se temea, De el, fiindcă l-a găsit A fi un om neprihănit Și sfânt. Când vorba-i asculta, În cumpănă, pe gânduri, sta, Și încerca să-l ocrotească, Neștiind ce să hotărască.

Luca 20:19

Auzind, preoții cei mari, Precum și ai lor cărturari, Voiră – chiar în ceasu-acel – Să pună mâinile, pe El, Dar, de mulțime, se temeau. Ei, foarte bine, pricepeau Că-n pilda ce tocmai s-a spus, La ei, s-a referit Iisus.

Luca 22:2

Se-apropia, preoții mari, Precum și ai lor cărturari, Cătau un mijloc – oarecare – Ca pe Iisus, să Îl omoare; Pe față, nu Îl atacau, Căci, de noroade, se temeau.

Ioan 10:41

Atunci, la El, mulți au venit, Zicând: „Ioan nu a făcut Vreun semn, noi, însă, am văzut Că tot ceea ce el ne-a spus, E-adevărat, despre Iisus.”

Fapte 5:26

Când căpitanul Templului Auzi spusa omului, Luă aprozii și s-a dus, De pe apostoli, i-a adus, Dar nu cu sila, căci erau Înspăimântați și se temeau De gloatele furioase, care Puteau, cu pietre, să-i omoare.